Psiholog in loc de closet

De doua saptamani, satenii din Lugasu de Jos au psiholog. Nu de alta, dar sa n-o apuce pe cai gresite cand e vorba sa-si aleaga o meserie. Si asta, din grija Ministerului Educatiei si Cercetarii care a dat curs unor programe de finantare din banii Bancii Mondiale.

Si prin care, in mediile rurale, institutiile de invatamant trebuie musai sa beneficieze de psiholog care sa-i ajute pe copii in alegerea unei meserii.

Luru considerat de oficialii romani ca fiind una dintre problemele acute ale sistemului de invatamant din Romania, in conditia in care pare deja perimat sa mai subliniem un fapt arhicunoscut: scolile din mai toate satele nu au autorizatie sanitara de functionare, sunt insalubre, nu au closete, apa curenta si nici canalizare si ar trebui, dupa lege, inchise.

Dar Guvernul considera ca e oportun ca in acestea sa deschida cabinete de consiliere profesionala, unde tancii de-o schioapa sa-nvete de la psiholog cum sa viseze la o meserie, dupa care sa mearga acasa, cu visele-n ghiozdan, si sa raneasca la vaci, ori sa dea de mancare la gaste.

Consilierea profesionala, o sintagma al carei adevarat sens nu-l cunosc nici multi dintre adultii, darmite elevii, de la oras, a devenit recent un alt fel de obiect de studiu pentru pruncimea din satele bihorene.

In 22 martie 2006 a avut loc deschiderea unui centru de consiliere profesionala in Scoala Generala din Lugasu de Jos. In cadrul scolii s-a amenajat un cabinet dotat cu calculator, mobilier, teste psihologice cu licenta, aparat foto digital si reportofon digital.

O sala mult prea mica pentru a incapea mai multi elevi ori elevi insotiti de parinti. Banii necesari pentru dotarea acestei salite, un total de 6.200 RON, au venit de la Banca Mondiala (75% din suma totala), Guvernul Romaniei (25%) si Primaria Lugasu de Jos (10%).

Toti cei implicati in punerea in functiune a centrului de consiliere profesionala ar fi putut sa se gandeasca la lucruri mult mai utile.

Cu 6.200 RON puteau sa cumpere 37 de calorifere electrice, pentru ca elevii sa nu inghita mirosul de fum din clasele incalzite cu sobe pe lemne, sa repare scoala, sa demareze lucrarile pentru canalizare sau sa construiasca macar doua toalete faiantate si incalzite, in care elevii si profesorii sa aiba „luxul” apei curente.

Pentru finantatori, un cabinet de consiliere este mult mai important decat igiena elevilor. Cu toate ca proiectul se adreseaza elevilor, parintilor si celorlalti sateni, acestia nu sunt tocmai interesati. Satenii n-au prea venit la inaugurarea cabinetului, treburile gospodariei fiind cap de lista la prioritati.

In schimb, oficiali au fost destui, si din partea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Bihor, si din partea Politiei Lugasu de Jos, ai Primariei si cadrele didactice ale scolii. Un mic grup de parinti si scolari, adunati aproape cu japca, au fost singura asistenta locala.

Oamenii nu au scapat prilejul sa le spuna verde-n fata celor de la inspectorat ca puteau cheltui banii mai bine si ca odraslele lor sunt nevoite sa foloseasca o singura toaleta, la care merg atat elevii cat si profesorii, ca nu au unde sa se spele pe maini, ca prin geamurile salilor de clasa se strecoara frigul si ca incalzirea se face cu lemne, iar pe coridoroarele scolii e frig ca-n pestera. Discursurile laudative la adresa deschiderii centrului de consiliere nu i-au facut pe sateni sa inteleaga mare lucru.

Durata de derulare a proiectului este de noua luni. Ciudat insa, directiunea scolii si primarul vor gasi banii necesari pentru continuarea activitatii de consiliere profesionala care, in viitor, se va transforma in consiliere psihologica pentru toti satenii.

Fara autorizatie de functionare

Directorul scolii din Lugasu de Jos a spus ca scoala nu are autorizatie sanitara de functionare, situatie in care se afla aproape toate scolile din satele bihorene. Mai mult, el crede ca elevii vor avea o toaleta decenta peste vreo cinci ani.

„Daca ar fi trebuit sa aleg intre proiectul pentru consiliere profesionala si repararea si dotarea scolii, cu siguranta as fi ales cea de-a doua varianta”, a declarat Gavril Ursu. „Inspectoratul Scolar nu ne-a pus la dispozitie fonduri pentru dotarea scolii.

Repararea cladirii, care include geamuri noi, incalzire centrala, mobilier si instalatii sanitare, ar costa peste 2 miliarde de lei vechi. Numai intocmirea proiectului pentru repararea cladirii costa foarte mult si asta pentru ca avem nevoie de experti.

Apoi, proiectul trebuie sa fie inaintat catre Inspectoratul Scolar care il accepta sau il respinge. Primaria este cea care ar trebui sa se ocupe de toate aceste lucruri, dar cum nu au bani nici pentru salariile lor, nu se poate”, mai spune directorul scolii.

Gavril Biris, primarul din Lugasu de Jos, recunoaste ca institutia pe care o reprezinta ar trebui sa se ocupe de atragerea fondurilor pentru repararea scolii. „Normal ca igiena copiilor si conditiile in care invata sunt mult mai importante”, a admis Biris.

„Am primit 800 de milioane de lei vechi, fond alocat de la Consiliul Judetean Bihor. Acesti bani sunt pentru toate satele din comuna, Urvind, Lugasu de Jos si Lugasu de Sus”, spune Biris. „Cu acesti bani nu putem face canalizare sau toaleta pentru elevi. Banii trebuie folositi pentru cheltuielile zilnice, curent electric, lemne si altele.

Din cate stiu eu, la inspectorat exista si fonduri pentru repararea scolilor, dar pentru accesarea acestor fonduri trebuie intocmite alte proiecte”, declara primarul.

Pentru Cosmina Iacob, invatatoarea care va ramane psiholog la cabinetul de consiliere si care s-a ocupat de punerea in practica a proiectului, sfatul unui psiholog si igiena elevilor este la fel de importanta. „Scoala trebuie sa profite de toate avantajele oferite, tot spre binele copiilor.

Daca de data aceasta am putut participa pentru castigarea unui astfel de proiect, am participat”, spune Iacob. „Banii pentru repararea scolii ar trebui sa vina prin intermediul Primariei. Toate scolile din judetul Bihor se inscriu pe lista de raspunderi ale primariilor”, declara invatatoarea.

Vizavi de intaietatea pe lista de prioritati a problemelor din scolile de la sate, Liliana Antonescu, inspectorul sef al ISJ Bihor, a dat un raspuns care nu spune mai nimic. „In urma grevei din toamna guvernantii au promis 1,1 miliarde de euro pentru derularea de proiecte la nivelul intregii tari”, declara Antonescu.

Din spusele inspectorului-sef rezulta ca, pentru scolile din sate, de doi ani incoace, se deruleaza un proiect prin care acestea au primit doar carti pentru biblioteci si material didactic, iar in 2006 va incepe un program de imbunatatire a transportului scolar, „desi pentru mediul rural acesta va fi costisitor”, a declarat

Antonescu, evitand un raspuns transant, ca un adevarat politician.

Motivele oficiale

Profesorii de la Scoala cu clasele I-VIII Lugasu de Jos au ajuns la concluzia ca elevii si satenii au nevoie de sfaturi psihologice de specialitate, intr-o societate in care piata muncii este intr-o continua schimbare.

Pe parcursul anilor, profesorii din Lugasu de Jos au ajuns la concluzia ca elevii sunt urmariti de sentimentul de turma atunci cand trebuie sa aleaga un profil. De cele mai multe ori nici macar nu se gandesc la alte variante, ci pur si simplu se inscriu la Grupul Scolar „Alexandru Roman” din Alesd.

Dupa un timp, majoritatea doresc sa se reprofileze pentru ca isi dau seama ca profilul ales nu li se potriveste.

„Ei se gandesc mai putin la aptitudinile si competentele lor pentru practicarea anumitor profesii”, spune Cosmina Iacob, coordonatorul proiectului.

„Elevii isi aleg scoala dupa motive neesentiale, cum ar fi intrarea cu usurinta datorita numarului mare de locuri, apropierea scolii de locuinta sau pur si simplu faptul ca la acea scoala merge prietenul cel mai bun.

In acest fel elevul ajunge sa se pregateasca pentru o profesie despre care nu stie nimic.

Multi elevi abandoneaza scoala pentru ca ii conduce spre o anumita profesie care nu ii atrage, nu au calitatile necesare pentru a o practica si ajung intr-un domeniu care sa nu le aduca satisfactii sau sa le aduca esecuri profesionale”, spune psihologul.

Un alt motiv pentru care s-a decis sa se deschida un centru de consiliere este faptul ca elevii din clasa a opta au un nivel scazut de pregatire. Elevii au o lipsa totala de motivatie pentru a invata, nu au incredere in fortele proprii, stima de sine este scazuta si au o atitudine negativa fata de munca.

Asadar, in general, elevii prezinta un interes foarte scazut pentru invatatura. „Indiferenta elevilor vine din faptul ca, dupa terminarea scolii, sperantele de a-si gasi un loc de munca in zona sunt scazute.

In urma unor sondaje de opinie facute de diriginti s-a ajuns la concluzia ca elevii ar opta mai degraba pentru munca necalificata in strainatate. Este un lucru trist”, spune Iacob.

Atragerea de fonduri nerambursabile prin „Proiectul pentru invatamant rural”, derulat la nivel national, nu va rezolva problemele cu care se confrunta majoritatea scolilor din satele bihorene. Elevii vor putea sa isi petreaca timpul liber intr-un mod placut si util, vor invata lucruri noi si atat.

Insa, o buna parte dintre scoli duc lipsa de conditii minime de desfasurare a cursurilor.

Unele au inceput anul scolar cu lucrari de amenajare, neterminate pana azi, grupuri sanitare de toata jena, lipsa apei curente, acoperisuri prin care se strecoara ploaia, mobilier de pe vremea strabunicilor si drumuri inaccesibile in conditii de iarna.

Toate acestea nu duc decat la inrautatirea calitatii invatamantului, cu consecinte negative asupra rezultatelor elevilor. Motivul invocat de cele mai multe ori: copiii nu pot fi lasati fara educatie.

Protejarea naturii in Ciumeghiu

Vinerea trecuta a avut loc inaugurarea unui alt proiect la Scoala cu clasele I-VIII Ciumeghiu. Obiectivul este ca elevii sa-si formeze un comportament civic si de conservare a naturii. Mai precis, elevii vor fi invatati cum sa taie iarba si sa curete gunoaiele din gradina scolii si din sat.

Pentru aceste activitati profesorii au cumparat o imprimanta, camera video, sonda pentru masurarea nivelului poluarii, masina de tuns iarba si mobilier pentru un birou, numai ca nu toate aceste obiecte sunt necesare pentru ecologizare.

Secretara scolii spune ca directiunea are o colaborare buna cu Primaria, probabil pentru ca anul trecut au fost puse geamuri termopan si a fost construit un grup sanitar nou si ca cladirea se va repara in cursul acestui an.

Copiii care invata la scoala din Lugasu de Jos sunt obligati sa foloseasca un singur grup sanitar, daca ceea ce se vede in imagine poate fi numit asa. Pentru ca termenul de latrina insalubra este mult mai potrivit.

Conditiile igienico-sanitare nu sunt mult diferite de perioada medievala, unde tot taranul, indiferent cat de sarac era, avea in curte o groapa pentru necesitatile fiziologice. La fel ca si stramosii de acum cateva sute de ani, nici pruncii din Lugas nu au unde sa se spele pe maini dupa ce ies din buda.