Reinhumarea lui Nyiro Jozsef: Ambasada Ungariei spune ca reinhumarea va avea loc duminica, intr-un cadru privat. MAE roman: Nu a intervenit nicio schimbare in pozitia autoritatilor romane privind dezacordul fata de reinhumarea lui Nyiro Jozsef  in Romania

Reinhumarea lui Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc va avea loc duminica, intr-un cadru privat, in conformitate cu legislatia romaneasca, organizatorii modificand programul si renuntand la mai multe evenimente in urma dezacordului exprimat de MAE roman, preciza joi Ambasada Ungariei pentru Mediafax. MAE romana arata insa, la solicitarea Hotnews.ro, „ca nu a intervenit nicio schimbare in pozitia autoritatilor romane privind dezacordul fata de reinhumarea lui Nyiro Jozsef in Romania” si ca aceasta pozitie urmeaza sa fie transmisa vineri si Ambasadei Ungariei.

Dialogul si dezacordul intre partea ungara si cea romana pe tema reinhumarii in Romania a scriitorului Nyiro Jozsef continua, in acelasi mod – partea ungara se exprima mult in presa si ignora solicitarea MAE privind necesitatea „de a utiliza strict canalele oficiale de dialog pentru clarificarea oricaror aspecte de natura a genera dificultati in relatia bilaterala”, asa cum se arata in raspunsul institutiei la solicitarea Hotnews.ro.

Parlamentul ungar a solicitat autoritatilor romane, reprezentate de Ambasada de la Budapesta, sa desfasoare formalitatile necesare reinhumarii lui Nyiro Jozsef in Romania, in 27 mai, in cadrul unei ceremonii publice ample.

MAE roman nu si-a dat acordul pentru aceasta inhumare. O studiere a biografiei scriitorului Nyiro Josef indica faptul ca activitatea acestuia ridica semne de intrebare. In timpul perioadei comuniste, guvernul de la Budapesta i-a interzis opera considerandu-l criminal de razboi.

Nyiro Jozsef s-a nascut in 1889, la Jimbor, in judetul Brasov, si a decedat in 1953, la Madrid, in Spania, unde a fost inhumat pana in aprilie, cand corpul sau a fost dezhumat in scopul reinhumarii la Odorheiul Secuiesc.

In perioada interbelica a lucrat ca jurnalist la mai multe publicatii de limba maghiara din Transilvania si a publicat mai multe nuvele. In 1941, dupa anexarea Transilvaniei de Nord de catre Ungaria, a fost invitat in calitate de deputat ardelean in Parlamentul de la Budapesta si s-a mutat in capitala ungara.

A fost redactor-sef la doua ziare de extrema dreapta – ‘Magyar Ero’ si ‘Magyar Unnep’. Dupa lovitura de stat din 15 octombrie 1944 si-a continuat activitatea in Parlamentul Ungariei (Parlamentul de la Sopron), care a adoptat legislatie antisemita. In aceasta calitate, Nyiro Jozsef a sustinut activitatea guvernului fascist al lui Szalasi Ferenc. In 1940 i-a fost acordata distinctia ‘Coroana Corvin’, infiintata de catre Miklos Horthy.

Refuzul MAE s-a bazat pe apartenenta lui Jozsef la un parlament care a sustinut un guvern fascist si care, printre masurile adoptate au fost si legi ce prevedeau dizolvarea casatoriilor mixte, dintre unguri si evrei.

Potrivit solicitarii partii ungare, reinhumarea ar fi avut loc in cadrul unei procesiuni ample, de Rusaliile catolice. Sicriul cu ramasitele pamantesti ale scriitorului secui urmau sa ajunga in Romania cu un tren special, cu care vin si pelerinii la marea procesiune de Rusaliile catolice de la Sumuleu-Ciuc. In programul facut public de organizatori, o fundatie din Odorheiu Secuiesc, se arata ca sicriul ar fi urmat sa fie purtate in procesiune prin mai multe orase din Harghita inainte de a fi fost reinhumate, si anume prin Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Vlahita si Odorheiu Secuiesc. Cortegiul ar fi fost insotit de husari cu faclii, de cantari religioase si momente de lectura din opera lui Nyiro Joszef si slujbe de comemorare. In final, inainte de reinhumarea la Odorheiul Secuiesc, presedintele Parlamentului ungar, care se afla de joi intr-o vizita privata in Romania, vizita pe care a anuntat-o Ministerului de Externe, urma sa rosteasca un discurs.

Refuzul de inhumare – indiferent de ceremonial si de programul acestuia – a fost transmis partii ungare. In plus, autoritatile romane au primit reactii de protest din partea mai multor asociatii evreiesti si de romani din Covasna si Harghita, asociatii care si-au exprimat si public acest dezacord privind reinhumarea in Romania a unui personaj cu o puternica orientare antisemita. Si mai ales impotriva unei reinhumari intr-o procesiune ampla, de glorificare a acestui personaj controversat.

Joi, Ambasada Ungariei in Romania a aratat, pentru Mediafax, ca inhumarea va avea loc in 27 mai, intr-o ceremonie privata, ignorand total pozitia Ministerului de Externe roman. Aceasta, din luarile de pozitie publice, date la solicitarea presei, a aratat clar ca opozitia sa este nu fata de ritualul si ceremonia reinhumarii propuse de organizatorii evenimentului, ci de reinhumarea in sine a acestui personaj controversat.

Si totusi, Ambasada ungara arata urmatoarele: „Organizatorii inteleg faptul ca partea romana nu este de acord cu programul reinmormantarii cum a fost programat, din cauza aceasta au modificat programul si au renuntat la mai multe evenimente. Partea maghiara cere partii romane sa respecte principiile de baza ale moralei crestine. Organizatorii spera ca partea romana accepta ca evenimentul este un act de piosenie, in cursul caruia totul se va desfasura conform legislatiei romanesti. Organizatorii evenimentului nu vor utiliza evenimentul pentru scopuri politice impotriva Romaniei, numai vor ca, conform ultimei dorinte a lui Nyiro Jozsef, el sa se odihneasca in pamantul din care s-a nascut”.

La solicitarea Hotnews.ro, MAE a comunicat vineri ca nimic nu s-a schimbat din pozitia initiala. „Ministerul Afacerilor Externe precizeaza faptul ca nu a intervenit nicio schimbare in pozitia autoritatilor romane privind dezacordul reinhumarii lui Nyiro Jozsef in Romania. MAE solicita ca orice demers sa se faca conform legislatiei romane. Aceasta pozitie va fi transmisa in cursul acestei zile Ambasadei Ungariei la Bucuresti”, arata institutia.

In plus, in raspunsul la solicitare se mai arata ca MAE vede „necesitatea de a utiliza strict canalele oficiale de dialog pentru clarificarea oricaror aspecte de natura a genera dificultati in relatia bilaterala”. In timp ce autoritatile romane au tratat cu discretie subiectul, cele ungare au preferat sa poate dialogul prin presa, intentionand, probabil, sa puna presiune pe partea romana pentru a accepta aceasta reinhumare. Efectul a fost insa o reactie a asociatiilor evreiesti si a celor ale romanilor din Covasna si Harghita, o reactie de ferma opozitie, intrucat ele il considera pe Nyiro Jozsef antisemit si antiroman.

Aceasta actiune a Parlamentului ungar, in cooperare cu Fundatia „Pro Odorhei”, condusa de Szasz Jeno, care este si presedinte al PCM, face parte dintr-o tendinta care se remarca la Budapesta, de reabilitare a unor persoanje controversate. Presa ungara (http://www.magyarhirlap.hu, http://www.stop.hu, http://www.parlamenttv.hu) relateaza faptul ca opera unui alt scriitor maghiar, Albert Wass, alaturi de cea a lui Nyiro Jozsef a fost introdusa in manualele de limba maghiara. Wass a fost condamnat in Romania ca si criminal de razboi. Ba mai mult, in 2008, cand fiul acestuia a solicitat printr-un proces anularea acelei condamnari, instantele au confimart sentinta initiala.

Politicienii din Romania s-au implicat in aceasta dezbatere. Mircea Geoana arata, printr-un comunicat transmis Mediafax, ca „statul român, prin instituţiile sale, trebuie să aibă o atitudine fermă împotriva unor încercări de promovare a unor simboluri sau a unor persoane în legătură cu care există acuzaţii foarte serioase de fascism, antiromânism şi antisemitism, aşa cum este cazul lui Nyiro Jozsef”.

Pe de alta parte, declaratia lui Marko Bela intr-un interviu pentru RFI devoaleaza intr-o anumita masura intentiile acestor actiuni: campanie electorala si interesul pentru castigarea voturilor a unor politicieni ai maghiarimii. „Scriitorul Nyiro Jozsef are câteva lucrări importante pentru literatura maghiară, are câteva romane, povestiri, valabile, autentice şi astăzi. După părerea mea, intenţia de a-l aduce acasă şi de a-l reînhuma aici, unde s-a născut, e o intenţie firească. În acelaşi timp, politicul n-ar fi trebuit să se amestece în această chestiune. Şi de pe partea maghiară, din partea unor politicieni maghiari, inclusiv de aici din Transilvania, de fapt există scopuri de campanie electorală legate de această reînmormântare şi acum observ că şi din partea română există aceeaşi intenţie, şi anume de a folosi cartea maghiară în campania electorală”, a spus acesta.