Sari direct la conținut

Rezolvare subiecte BAC 2024 la Limba română, sesiunea de toamnă: „Subiecte echilibrate și accesibile”

Rezultate simulare BAC 2024 , Foto: Inquam Photos / Adrian Piclisan
Rezultate simulare BAC 2024 , Foto: Inquam Photos / Adrian Piclisan

Subiectele primite de elevi la Limba și literatura română la sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2024 au fost accesibile, fiind similare din punct de vedere al dificultății cu subiectele primite în prima sesiune, a explicat pentru HotNews.ro profesoara Cristina Marian Ionescu de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Ploiești. Ea a oferit pentru cititorii HotNews.ro o rezolvare a subiectelor primite luni de candidații la BAC 2024, sesiunea de toamnă. 

Examenul la Limba și literatura română din sesiunea de toamnă de BAC 2024 a avut un grad de dificultate asemănător celui din prima sesiune, spune profesoara Cristina Marian Ionescu. 

„Din punctul meu de vedere, sunt relativ pe aceeași treaptă a dificultății. Poate la anumite subiecte a fost mai ușor decât în vară, la altele poate să pară mai dificil”, a declarat aceasta. 

„Subiecte echilibrate, subiecte din punctul meu de vedere frumoase, accesibile și sper ca, așa, în plină vară, candidații să fi putut să lucreze frumos și să își obțină notele de care au nevoie pentru promovarea bacalaureatului”, a adăugat profesoara. 

În opinia sa, nu era nevoie de meditații pentru ca un candidat să obțină „o notă onorabilă la examenul de bacalaureat”, raportat la dificultatea subiectelor.

„Este suficient să citești cu multă atenție textul de la subiectul I ca să rezolvi primele cerințe, să știi să construiești un text argumentativ. Apoi, iarăși, mă gândesc la subiectul al II-lea ei se așteaptă la perspectivă narativă, rolul notațiilor autorului. Deci nu este un element de noutate. Dincolo, bineînțeles, să fi parcurs materia, să fi învățat, iar elementele care au fost date, noțiunile care se verifică în subiectul al III-lea nu sunt concepute astfel încât să le întindă capcane și să îi pună în dificultate”, a explicat Cristina Marian Ionescu. 

Cum se rezolvau subiectele la Limba română la BAC 2024, sesiunea de toamnă

La subiectul I candidații au avut un text suport, la prima vedere de I. Valerian, interviu cu I. AI. Brătescu-Voinești, în volumul „Cu scriitorii prin veac”. 

„Pe baza acestui subiect au avut 5 itemi, 5 întrebări la care să formuleze răspunsuri punctuale. Este subiectul prin care candidatul trebuie să dovedească că a înțeles textul, asemănător ca grad de dificultate cu cel din vară, din punctul meu de vedere”, a spus profesoara. 

Rezolvarea subiectului I, A și B, de la examenul de BAC 2024, sesiunea de toamnă, Limba și literatura română, conform profesoarei Cristina Marian Ionescu, de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Ploiești: 

  • exercițiul 1: li s-a cerut sensul din text al cuvântului „pildă” și al structurii „din când în când”. La „pildă” a fost un pic dificil, să spunem, dacă nu se vor duce în text se vor gândi la „învățătură”, probabil. Ei bine, secvența era „lându-se pildă din alte părți”, prin urmare, sensul ar fi „exemplu”, model”. Pentru „din când în când” nu e dificil: „uneori”, „câteodată” sau alte sensuri pe care le vor indica candidații. 
  • exercițiul 2: li s-a cerut să menționeze durata evenimentului în care a fost sărbătorit scriitorul. Răspunsul se găsește în alineatul al doilea, este vorba despre o săptămână. 
  • exercițiul 3: trebuiau să precizeze un rol pe care tâmplăria îl are în ansamblul preocupărilor lui Brătescu-Voinești, justificând cu o secvență semnificativă. Aici ar fi găsit undeva, prin mijlocul textului, printr-o mărturisire a scriitorului, faptul că un rol pe care l-ar avea tâmplăria ar fi de relaxare, încântare, de resursă sufletească pentru munca intelectuală. Ca secvență semnificativă fie „divertismentul de la munca intelectuală mi-l procur cu lucrul tâmplăriei”, fie „aici găsesc ritmul sufletesc care îmi trebuie pentru scris”. 
  • exercițiul 4: le cerea candidaților să prezinte motivul pentru care Brătescu-Voinești consideră potrivită sărbătorirea scriitorilor. Mărturisește foarte frumos acolo scriitorul că este frumos și îl emoționează gestul generației tinere, acela de a sărbători scriitorii ajunși la bătrânețe. Scriitorii aceștia care pot fi, spune el, o fabrică de bucurie pentru generația tânără: Merită să simtă scriitorii că li se arată recunoștință. Cam pe aici ar fi trebuit să se regăsească și răspunsurile candidaților.
  • exercițiul 5: au trebui să prezinte în 30-50 de cuvinte o trăsătură morală a lui Brătescu-Voinești. Din ce am putut eu deduce uitându-mă repede pe text, probabil că se vor gândi la modestie, pentru că scriitorul mărturisește că sunt mulți alți scriitori din generația lui care ar fi meritat să aibă această onoare de a fi sărbătoriți. Se mai puteau gândi la hărnicie, sensibilitate, mărturisește că are o pasiune pentru flori. Aveau de unde să găsească trăsături ale scriitorului în text. 
  • subiectul I, B: întotdeauna pe acest tip de subiect de BAC este un text argumentativ. Au avut să redacteze un text argumentativ în care să argumenteze, bineînțeles, dacă activitățile în natură influențează sau nu stările sufletești, prin raportare la textul suport, precum și la experiența personală sau culturală pe care ei o au. Aici mi s-a părut puțin mai ușor decât în vară (…). Textul era generos în a le oferi aici un argument chiar pro. Important este să fi respectat structura unui text argumentativ, cu ipoteză, cele două argumente bine realizare și concluzia pertinentă, iar argumentele într-adevăr să aibă cele trei etape pe care le știm: formularea argumentului, dezvoltarea și exemplificarea lui corespunzătoare. Dacă nu dezvoltă subiectul propus, atunci punctajul lor la redactare nu poate să apară. 

Subiectul al II-lea a avut același grad de dificultate ca în prima sesiune de BAC 2024, susține profesoara din Ploiești:

„Au avut să prezinte perspectiva narativă dintr-un fragment de text epic. Nu cred că a fost dificil, mai ales că era o perspectivă narativă obiectivă și pentru ei este mai ușor să prezinte perspectiva narativă obiectivă decât cea subiectivă. Ar fi trebuit să identifice că este un narator obiectiv, neimplicat în acțiune, care prezintă detașat faptele, normal, fiind vorba de perspectivă narativă ar fi trebuit să spună și ce anume se narează în fragment, se remarcă folosirea formelor verbale și pronominale la persoana a treia narațiune și să fi dat un exemplu. 

Pentru conținut primesc 6 puncte, pentru redactare, limbă literară, corectitudinea exprimării, încadrarea în numărul de cuvinte minim, de 50, alte 4 puncte. Ei știu, presupun, că doar pentru menționarea tipului de perspectivă, primesc două dintre cele 6 puncte pentru conținut”, a explicat profesoara pentru publicul HotNews.ro. 

Subiectul al treilea nu ar fi trebuit să îi sperie pe candidați, susține aceasta. Candidații de la profilul real au avut de scris un eseu de cel puțin 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile unui text poetic aparținând lui Mihai Eminescu sau George Bacovia. La profilul uman candidații au avut de ales între Tudor Arghezi și Nichita Stănescu. 

„Unde ar putea ei să întâmpine dificultăți și să piardă la punctaj, se știe foarte bine că acest eseu trebuie să aibă 400 de cuvinte. Ori, când e vorba de poezie, ei sunt mai conciși în exprimare, e un pic mai greu să ajungi, câteodată, la 400 de cuvinte. Mă gândesc la un text poetic cum este unul bacovian, de exemplu, „Plumb”. Dar dacă nu ajung la 400 de cuvinte, tot ce li se poate întâmpla este să nu primească nimic la redactare. Dacă au trecut de 400 de cuvinte și au scris despre ceea ce trebuie, atunci pot primi și punctajul de la redactare, care este de 12 puncte.

În ceea ce privește celălalt punctaj, primit pentru conținut, ar fi trebuit să evidențieze două trăsături care fac posibilă într-o perioadă sau curent literar a poeziei și a scriitorului. La Eminescu fie s-ar fi dus către epoca marilor clasici, ori către romantism. Atenție, trebuiau prezentate aceste trăsături. La Bacovia, bineînțeles, simbolism, Arghezi modernism, iar Nichita Stănescu neomodernism. Ca texte poetice pe care le-ar fi putut lua, ele sunt multe. Probabil că la Eminescu: „Luceafărul” sau „Floare albastră”, la Bacovia mai ales vor găsi colegii evaluatori „Plumb” și „Lacustră”, la Arghezi „Testament”, „Flori de mucigai”, iar la Nichita Stănescu „Leoaică tânără, iubirea”, „Lecția despre cub”. Important este să aibă grijă că nu este suficient să menționezi, ci trebuie să prezinți”, conform profesoarei Cristina Marian Ionescu. 

Ce subiecte au picat la Română BAC 2024, sesiunea a doua

La subiectul I A, candidații au primit un text la prima vedere de I. Valerian, interviu cu I. AI. Brătescu-Voinești, în volumul „Cu scriitorii prin veac”.

La punctul B de la subiectul I candidaților li s-a cerut să scrie un text de 150 de cuvinte prin care să argumenteze dacă activitățile în natură influențează sau nu stările sufletești. Răspunsul trebuia argumentat raportat la textul primit la prima vedere, dar și din experiența personală sau culturală a candidatului.

La subiectul al II-lea, candidaților li s-a cerut să prezintă, în cel puțin 50 de cuvinte, perspectiva narativă dintr-un fragment primit.

La subiectul III, la real, candidații au de scris un eseu de cel puțin 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile unui text poetic aparținând lui Mihai Eminescu sau George Bacovia, conform știrileprotv.ro.

A doua sesiune de BAC 2024 continuă marți, cu proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie). Miercuri este programată proba la alegere a profilului și joi proba la Limba și literatura maternă, acolo unde e cazul. 

Primele note ale sesiunii de toamnă de BAC 2024 vor fi publicate în 26 august. În aceeași zi, se vor putea depune contestații, între orele 12:00-18:00. Pe 30 august vor fi afișate rezultatele finale.

INTERVIURILE HotNews.ro