Satul romanesc, sat european? / Taranul roman: neprietenos, necooperant, insa nu doar din vina lui

„Romanii sunt cei mai putin prietenosi europeni, sunt oamenii care se intalnesc cel mai rar cu prietenii lor ca sa vorbeasca. Suntem la baza Europei, concurand cu bulgarii si cu turcii la a fi europenii care colaboreaza cel mai putin”, a spus, joi seara, sociologul Bogdan Voicu, oferind si o posibila cauza: demarcatia simbolica pe care o face Elba in Europa. Cu ocazia dezbaterii Satul romanesc, sat european?, desfasurata la Clubul Taranului, antropologul Vintila Mihailescu a prezentat si o caracteristica venita din lumea rurala si care leaga Romania de restul Europei. „Exista un folclor general european, cu un animal care, in absolut toate limbile si dialectele europene, se cheama la fel: este un diminutiv de la nevasta”.

„In 2003 ne-am pus problema abordarii unei largi populatii, cu care nu se vorbise pana atunci: populatia rurala, adica jumatate din populatia Romaniei”, a povestit Alina Jantea, reprezentanta unei companii care a facut comunicare in Romania cu privire la aderarea la UE.

„Din punct de vedere al comunicarii, nu se stiu prea multe despre lumea rurala. Studii nu existau, a trebuit sa facem noi un studiu. A reiesit ca pe primul loc este liderul local, pe locul doi – televiziunea, iar pe locul trei este presa scrisa, dar nu neaparat centrala. Mai mult presa locala si, de fapt, nu chiar presa, ci tipariturile, ceva ce omul poate sa citeasca, pe care sa se mai uite si a doua zi.

I-am intrebat pe oameni ce ar face pentru a primi o placuta pe care sa scrie „sat european” si care sa fie pusa la intrare – nimic altceva, nici un ban nu le-am promis. Raspunsul a fost, fara sa clipeasca: „orice”!

Alina Jantea, DC Communication

Dintr-un studiu calitativ au reiesit patru categorii de public rural: cea mai numeroasa e constitutita de cei pe care i-am categorisit ca fiind taranul de supravietuire, care asteapta ceva de la centru, asteapta ca cineva sa ii dea, nu are proiecte, este pasiv.

Taranul „antreprenor de intentie” este cel care spune „mi-ar fi iesit si mie, dar celalalt a avut pile”, este cel care sta oarecum in expectativa, care gaseste scuze.

Taranul „antreprenor de comportament” functioneaza dupa mecanisme mimetice, a fi „la fel, sau mai mult decat ceilalti din sat”.

Antreprenorul de comportament este cel care il imita pe taranul de dezvoltare, care este un om foarte tare. In localitatile foarte mici exista oameni foarte bine informati: stiu care sunt normele, de unde sa ia marfa, stiu ce se schimba”.

Ruralul romanesc nu e incremenit, asa cum ne imaginam noi, acolo se intampla multe lucruri!

Alina Jantea

„Ideea de sat european inseamna, probabil, cel mai mult, sat modernizat. Modernizarea inseamna invatare. Ca sa stii ce trebuie sa faci, trebuie sa afli niste lucruri. Dar daca invatarea este oarecum individuala, ideea de european ca spirit comunitar cam lipseste la noi.”

„Ce inseamna a fi sat european? Nu neaparat a avea infrastructura, ci si lucruri de genul activitati economice, altele decat agricultura. Sau agricultura bine facuta, sau agricultura ecologica, sau ce avem noi specific si prin care putem sa iesim inaintea altora”.

„Satele romanesti sunt sate europene sau nu? Tehnic vorbind, geografic, sunt in Europa. Avem diverse localitati in Italia de Sud, in Spania, in Portugalia care arata la fel sau mai prost ca ale noastre si in care oamenii gandesc la fel”, a spus sociologul Bogdan Voicu, invitat si el in cadrul dezbaterii Satul romanesc, sat european?

Ce inseamna a fi sat european? Nu neaparat a avea infrastructura, ci si lucruri de genul activitati economice, altele decat agricultura. Sau agricultura bine facuta, sau agricultura ecologica, sau ce avem noi specific si prin care putem sa iesim inaintea altora.

Alina Jantea

„European in toata povestea asta poate sa insemne doua lucruri: pe de o parte, sa arate ca o localitate mai mica din Vestul Europei, asta insemnand canalizare, asfalt, fara gaini. Mi-aduc aminte ca am trait o luna intr-un sat suedez si in care singurul animal de casa pe care l-am gasit era un cal de cursa. Din acest punct de vedere, avem putine sate care arata ca satul suedez de care vorbesc. Insa, la fel de bine, in Italia gasesti putine care arata ca satul acela suedez.

Insa cred ca mai degraba ne intereseaza felul in care gandesc oamenii, cum se comporta si, ca aplicatie imediata, masura in care ei participa, in care colaboreaza la crearea unor bunuri comune.

Sunt romanii de la sate niste oameni cooperanti, care stiu sa isi puna la un loc fortele? Raspunsul poate veni de la Marin Preda: sa ne aducem aminte de Poiana lui Iocan, oamenii vorbeau, se intalneau, puneau tara la cale. Sau poate veni, tot din literatura, de la discutia despre Dinu Paturica. De fapt, taranul roman nu avea practic nici un fel de decizie la indemana, hotararile veneau de undeva de sus si ei le implementau.

Distinctia dintre a colabora si a nu colabora imi aduce aminte de o demarcatie simbolica pe care o face Elba in Europa. Daca ne ducem inapoi cu 600-700 de ani, o sa observam ca modul in care erau distribuite proprietatile la est si la vest de Elba difera. Undeva catre vest, ai indivizi care sunt proprietarii bucatilor de pamant si ai nobili locali, care ii impoziteaza intr-un fel sau altul si le iau bani, furnizandu-le, de pilda, servicii de securitate.

Avem diverse localitati in Italia de Sud, in Spania, in Portugalia care arata la fel sau mai prost ca ale noastre si in care oamenii gandesc la fel.

Bogdan Voicu, sociolog

In est, lucrurile arata altfel, nu mai ai taranul liber care sa posede pamant decat in mai mica masura, in schimb ai nobili locali (la noi se numeau boieri) si care detin proprietatea asupra pamantului. Oamenii care locuiesc in zona sunt, practic, lucratori agricoli pe pamantul boierului.

Aceasta mica diferenta de proprietate implica diferente de colaborare intre indivizi in ce priveste faurirea unui scop comun. La vest, erau fortati sa se intalneasca, sa discute, sa gaseasca o cale de gestionare a nevoilor comune. Un bun exemplu ar fi legile regimului Elisabeta I, din Marea Britanie, care impuneau rotatia culturilor si care ii fortau pe indivizi sa se intalneasca si sa hotarasca in fiecare an ce vor semana. Nu putea sa puna unul secara, unul grau, unul orz, pentru ca daunatorii se miscau de colo-colo, era nevoie de o actiune comuna. In est, nu aveai asa ceva, nu aveai ceva care sa te forteze sa lucrezi impreuna”.

„Stim din date calitative si cantitative ca romanii sunt cei mai putin prietenosi europeni, sunt oamenii care se intalnesc cel mai rar cu prietenii lor ca sa vorbeasca, iar asta e primul pas catre a face lucruri impreuna. Stim de asemenea ca romanii din mediul rural sunt mai putin prietenosi decat cei din urban, in ciuda stereotipurilor pe care tot le invatam. Mai stim ca participarea la asociatii este foarte mica, increderea in oameni e foarte mica si ca aceste lucruri se repeta neschimbate in toate datele pe care le-am vazut din ’90 pana acum, practic ne pastram la baza Europei, concurand cu bulgarii si cu turcii la a fi europenii care colaboreaza cel mai putin. Trendul este in general in Europa sa creasca, la noi stagneaza, o usoara crestere pana in 2008.

Stim din date calitative si cantitative ca romanii sunt cei mai putin prietenosi europeni, sunt oamenii care se intalnesc cel mai rar cu prietenii lor ca sa vorbeasca, iar asta e primul pas catre sa face lucruri impreuna. Stim de asemenea ca romanii din mediul rural sunt mai putin prietenosi decat cei din urban, in ciuda stereotipurilor pe care tot le invatam.

Bogdan Voicu, sociolog

Gabriel Giurgiu, jurnalist TVR: „Locuitorul de la sate din Romania, in setul fundamental de valori, nu este cu nimic diferit de cel european. Nu avem motive de complexe, ne mai amuzam si bine facem, ca si nemtii se amuza, si francezii se amuza, si englezii se amuza de stangaciile intru urbanizare ale cetatenilor din zonele rurale. Nu este un motiv de complex de inferioritate. Dimpotriva, este un pretext pentru un turism „haios”, de cunoastere umana pe diverse grade de profunzime”.

„Asomarea porcului cu pistolul fara recul a fost contestata pana in ziua de astazi in Franta, Spania si alte tari state membre cu mare vechime. In Franta exista parlagiul care mergea prin toate satele si taia porcul de Ignat. S-au opus la acquis-ul comunitar si pana in ziua de astazi.

Personal, am baut vin fara nici un fel de timbru fiscal in Spania, in cam toate comunele si statiunile turistice in care am fost. Am intrebat „de ce nu are timbru”? Mi s-a raspuns „dumneavoastra sunteti bautor de vin sau filatelist?” Din cand in cand suntem mai „ortodocsi” decat Papa si incepem sa uitam care este radacina comuna a „unitatii prin diversitate” a Europei si anume: sa evitam cat se poate acquis-ul”.

Din pacate, noua, in Romania, ne-a fost servita Uniunea Europeana drept „clubul de elita” ale caror reguli se aplica si nu se discuta. Gresit! Clubul de elita s-a numit initial „piata comuna” si, ca in orice piata, totul se negociaza. Ni s-a prezentat UE drept Mos Craciun care ne da si asta a venit foarte bine pentru ce avusesem inainte de ’89”.

„N-a existat niciodata nici un model agricol si, corespunzator, politica agricola”, a explicat antropologul Vintila Mihailescu, precizand ca o mare vina in relatia dintre satul romanesc si cel european ii apartine Statului.

Am baut vin fara nici un fel de timbru fiscal in Spania, in cam toate comunele si statiunile turistice in care am fost. Am intrebat „de ce nu are timbru”? Mi s-a raspuns „dumneavoastra sunteti bautor de vin sau filatelist?

Gabriel Giurgiu, jurnalist

„Este o parte de „traditie”, din pacate. Mi-au cazut ochii pe un studiu din ’38, care mentiona o serie intreaga de hotarari anterioare si care pleda pentru trecerea de la legile agrare la cele agricole. Legile agrare sunt cele pun accentul pe proprietate, nu pe productivitate”.

„Ceea ce ne leaga este o inventie intr-adevar europeana: ideea de natiune. Natiunea este o inventie politica europeana. Doar ca natiunea desparte: leaga in interiorul sau, dar desparte de toate celelalte natiuni. Or Europa care a inventat natiunile, vrea acuma sa le desfiinteze si vrea sa ne convinga ca suntem intr-o perioada post-nationala”.

„In mod neasteptat, mai mult chiar decat crestinismul, cred ca ne leaga o cultura taraneasca. Azi dimineata a trebuit sa raspund unei jurnaliste „de ce romanii nu se inteleg cu soacrele. E in genetica romanilor?” Este un exemplu de fragmentare: nu doar romanul nu se intelege cu soacra, e un caz general european!

Nevastuica leaga Europa mai mult decat o face botezul.

Vintila Mihailescu, antropolog

Exista un folclor general european, cu un animal mic si rau, care vine si papa gainile din cotet, care se cheama nevastuica si care, in absolut toate limbile si dialectele europene, se cheama la fel: deci un diminutiv de la nevasta. Asta ne spune perfect ca este vorba de un tip de rudenie, de un tip de relatie. Nevastuica leaga Europa mai mult decat o face botezul.

Intr-un fel, societatile taranesti din Europa dau, prin valorile si practicile lor, o foarte mare unitate, care insa este o unitate pierduta”.