Sari direct la conținut

Science Report: Un vulcan stins din România s-ar putea reactiva în doar câteva săptămâni ● Unul dintre cei mai eficienți prădători din natură trăiește cu voi în casă ● Roverul Perseverance a mai descifrat un mister al planetei Marte

HotNews.ro
Harghita Mountains over Olt River Valley, Foto: Marek Zuk / Alamy / Alamy / Profimedia
Harghita Mountains over Olt River Valley, Foto: Marek Zuk / Alamy / Alamy / Profimedia

​Un vulcan stins din România s-ar putea reactiva în doar câteva săptămâni ● Unul dintre cei mai eficienți prădători din natură trăiește cu voi în casă ● Roverul Perseverance a mai descifrat un mister al planetei Marte

Un vulcan stins din România s-ar putea reactiva în doar câteva săptămâni

Este vorba despre vulcanul stins din masivul Ciomatu, din munții Harghitei. Acesta a intrat în atenția unei echipe de specialiști de la mai multe centre de cercetare din Ungaria, iar rezultatul cercetărilor a apărut în revista Contributions to Mineralogy and Petrology.

Ce spun specialiștii maghiari? Ei bine, aceștia subliniază că vulcanul în cauză este un exemplu tipic de vulcan stins. Ultima erupție de proporții a avut loc acum circa 160.000 de ani. Însă nu trebuie să considerăm că pericolul prezentat de acesta a trecut.

Autorii studiului aduc în discuție istoria de peste un milion de ani a vulcanului. Și, ceea ce este foarte interesant, este că acesta a părut stins de foarte multe ori. Uneori, perioadele de pauză dintre erupții au durat, unele dintre ele, cel puțin 100.000 de ani.

De la ultima erupție de amploare, cea de acum 160.000 de ani, vulcanul s-a reactivat acum 95.000 de ani, apoi acum 56.000 de ani, pentru ca ultima erupție cunoscută să aibă loc acum doar 30.000 de ani.

Cercetătorii maghiari au întreprins o serie de analize complexe asupra cristalelor și a elementelor chimice din magma solidificată, pentru a înțelege tiparul erupțiilor și motivele pentru care astfel de vulcani tind să se reactiveze brusc. Astfel, au identificat un element cheie, amfibolii (minerale din grupa silicaților).

Acestea prezintă o mare varietate a compoziției, fapt care se traduce prin prezența unor camere subterane în care magma se formează și care au alimentat, independent, vulcanul. De altfel, susțin autorii studiului, chiar dacă vulcanul de azi pare stins de treizeci de milenii, el se poate reactiva. Iar datele geologice indică faptul că reactivările trecute s-au petrecut în decursul a doar câteva luni sau săptămâni.

Acum, nu vă impacientați! Asta nu înseamnă că va și erupe prea curând. Doar că pericolul există și că, undeva în viitor, o nouă erupție este posibilă.

Unul dintre cei mai eficienți prădători din natură trăiește cu voi în casă

Dacă te gândești la cel mai eficient prădător al planetei, sau măcar la cel mai vorace (excepție făcând, evident, omul), automat îți vin în minte imagini fie cu rechini, cu tigri, cu balene orca, urși polari șamd. Se pare că niciunul dintre ei nu egalează eficiența și lăcomia unui animal pe care mulți dintre voi în țineți acasă și-l smotociți… pisica domestică.

Asta o subliniază o echipă internațională de cercetători într-un studiu apărut recent în Nature Communications. Ca să nu existe dubii, că sunt unii care caută greșeli și în piatră seacă, studiul nu spune că pisica este „cel mai mare” prădător. Spune că este unul dintre cei mai eficienți.

Iar în sensul ăsta, oamenii de știință din SUA, Canada, Franța, Noua Zeelandă și Australia vin și cu exemple grăitoare. Spre exemplu, pisicile domestice vânează și consumă cel puțin 2.084 de specii animale.

Dacă preferați procentele, asta înseamnă 9% dintre speciile de păsări, 6% dintre cele de mamifere, 4% dintre reptile și, după cum alți observat, o gamă largă de insecte. Practic, pisica poate consuma orice animal pe care îl poate ucide. Unele nu se dau înapoi nici măcar de la practica necrofagiei.

Din studiul prezentat de oamenii de știință, pisicile au fost observate consumând păsări emu, țestoase, canguri sau chiar o vacă domestică. Partea și mai proastă pentru restul speciilor animale este că printre preferatele pisicilor se află și 347 de specii amenințate cu dispariția (16,65% din totalul speciilor pe care le consumă).

Ca să vă faceți o idee și mai clară, pisicile sunt vinovate de extincția a 26% dintre speciile de păsări, mamifere și reptile la nivel global. Numai în Australia, ca un exemplu, pisicile ucid circa 650 de milioane de reptile anual. În Marea Britanie, felinele domestice ucid, în medie, între 160 și 270 de milioane de animale pe parcursul unui an. Ei, mai smotocițile acum!

Roverul Perseverance a mai descifrat un mister al planetei Marte

Odată cu aniversarea zilei cu numărul 1.000 pe Planeta Roșie, roverul Perseverance și-a încheiat misiunea de explorare a unei zone importante din craterul Jezero, un crater format acum circa 4 miliarde de ani. Roverul a colectat și analizat cu ocazia asta 23 de mostre de rocă, în încercarea de a descifra secretele geologice ale regiunii.

NASA anunță că roverul a identificat silicați și fosfați, elemente care pot oferi condiții de conservare a formelor de viață fosile, respectiv sunt asociate cu prezența acestora. Și ambele elemente erau prezente atunci când rocile s-au format, acum circa 4 miliarde de ani.

Datele oferite până în prezent indică faptul că, după formarea craterului, la doar câteva milioane de ani, acesta a fost umplut cu apa unor râuri. Lacul care s-a format a ajuns la un diametru de 35 de kilometri și o adâncime de aproape 30 de metri. Fapt care confirmă bănuielile specialiștilor cu privire la trecutul geologic al zonei.

Pe baza acestor date, craterul Jezero devine principalul punct în care urme dispărute ale unor forme de viață marțiene să poată fi găsite. Asta cu atât mai mult cu cât fosfatul este un element cheie al ADN-ului și al membranei celulelor.

Viitoarea misiune a roverului Perseverance va fi să exploreze și să analizeze compoziția chimică a rocilor de la marginea craterului, acolo pe unde apa râurilor de demult a inundat locul impactului. Depozite de carbonați au fost deja observate acolo, iar posibilitatea ca urme de viață fosile să existe în același loc a crescut simțitor.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro