Standard & Poor's estimează deficitul bugetar al României din acest an la 3,3%
Agenția de rating Standard & Poor’s estimează deficitul bugetar al României din acest an la 3,3%, iar cel de anul viitor la 3,5%, peste ținta angajată de 3% din PIB, din cauza cheltuielilor cu salariile și cu pensiile, precum și cu alte cheltuieli bugetare, notează Mediafax.
„Aceste niveluri vor fi rezultatul diminuării ritmului de creștere economică și al măsurilor privind cheltuielile guvernamentale, pe măsură ce se apropie viitoarele alegeri – cele prezidențiale din 2019 și cele parlamentare din 2020. Considerăm că este cu atât mai ambițios obiectivul Guvernului de a reduce drastic diferența dintre taxa pe valoarea adăugată datorată (TVA) și TVA colectată, cea mai mare diferență în UE, conform datelor Comisiei Europene. În același timp, reducerea, din nou, a cheltuielilor cu investițiile ar putea fi o provocare, având în vedere nevoile acute de infrastructură ale României”, au precizat reprezentanții S&P.
De asemenea, pentru 2021 și pentru 2022, deficitul bugetar este estimat la 3,4% din PIB, respectiv 3,3% din PIB. Raportul nu meționează, dar depășirea țintei de 3% poate atrage declanșarea procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene (CE), ceea ce echivalează cu un control mai strict al cheltuielilor bugetare.
În raportul agenției de rating mai este remarcat faptul că deficitul bugetar din 2018 a rămas sub nivelul de 3% din PIB, ca urmare a performanței solide a veniturilor bugetare, susținute de o creștere ridicată a PIB-ului nominal și de un alt an cu o alocare slabă pentru investiții. Cu toate acestea, creșterile salariale accelerate din sectorul public au orientat structura cheltuielilor guvernamentale în continuare spre cheltuielile sociale inflexibile și de natură salarială, precum și spre o îndepărtare de investiții.
„Considerăm că prioritizarea cheltuielilor de consum în fața cheltuielilor de investiții este negativă pentru competitivitatea și creșterea pe termen lung a României. Salariile și contribuțiile la asigurările sociale reprezintă o parte rigidă și inflexibilă a cheltuielilor Guvernului, la aproximativ 60% din total. Credem că această dispoziție lasă Guvernului puțin spațiu pentru a efectua cheltuieli de capital, care sunt estimate să crească semnificativ conform prognozelor guvernamentale din bugetul pentru 2019. Deficitul fiscal mare al României, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, evidențiază vulnerabilitatea țării la șocurile externe potențiale și o încetinire pronunțată a creșterii economice. Politica fiscală prociclică a Guvernului erodează câștigurile fiscale greu câștigate în anii de după criză”, au explicat reprezentanții S&P.
Creșterea economică a României este estimată la 3,5% în acest an, la 3,4% anul viitor, la 3,2% în 2021 și 2022. PIB-ul nominal este prognozat să ajungă la 1.015 miliarde de lei (245 de miliarde de dolari) în acest an, sub estimarea de 1.022,5 miliarde de lei a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, pe baza căreia a fost făcut bugetul pentru acest an.
De asemenea, PIB-ul nominal este estimat să ajungă anul viitor la 1.089 de miliarde de lei (266 de miliarde de dolari), la 1.163 de miliarde de lei (291 de miliarde de dolari) în 2021 și la 1.242 de miliarde de lei (310 de miliarde de dolari) în 2022.
Veniturile bugetare sunt estimate să rămână relativ constante la nivelul de 30%, cât a fost anul trecut, în următorii patru ani, atingând un nivel de 30,2% din PIB în 2022. De asemenea, cheltuielile bugetare sunt estimate să se stabilizeze la 33% din PIB, în următorii patru ani, aproximativ nivelul de anul trecut.
Rata anuală a inflației este estimată de agenția de rating citată la 3,5%, în medie, în cursul acestui an, în scădere, comparativ cu nivelul de anul trecut, unul dintre motive fiind reducerea prețurilor la energie, la nivel global.
Reprezentanții agenției reamintesc că riscurile la adresa poziției bugetare pe termen mai lung sunt, de asemenea, orientate către scădere, din cauza incertitudinii cu privire la unele propuneri recente de politici bugetare. Printre aceste propuneri, raportul S&P reamintește de Legea pensiilor, care ar putea să majoreze „în mod semnificativ factura cu pensiile în 2020 și în anii următori”.
„Astfel de inițiative de reformă sugerează că: câștigurile politice pe termen scurt ar putea continua să influențeze strategia fiscală și alocările directe din zona de capital către cheltuielile curente, parte a bugetului. În plus, în cadrul politicilor sale de urgență din 2018, Guvernul a făcut contribuțiile la Pilon II de pensii opționale, ceea ce a deblocat fluxuri de până la 0,8% din PIB în buget, în timp ce parțial a diluat viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Credem că presiunile asupra bugetului României vor persista pe parcursul orizontului nostru de prognoză, până în 2022”, au subliniat reprezentanții S&P.
Raportul agenției de rating mai evidențiază că aderarea României la UE este o importantă ancoră politică, iar autoritățile sunt angajate să respecte ținta de deficit prevăzută în Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, parțial pentru că o încălcare ar putea pune în pericol accesul României la fondurile structurale.
„Ponderea datoriei publice a României rămâne modestă într-o comparație cu nivelurile din UE. În linie cu prognoza privind deficitul, ne așteptăm ca datoriile publice ale României să crească treptat până la un nivel încă moderat, de puțin sub 40% din PIB, până în 2021. În același timp, profilul datoriei rămâne constrâns de o cotă relativ mare a datoriei în valută, precum și de o expunere ridicată a sectorului bancar intern față de datoria guvernamentală”, au detaliat reprezentanții S&P.
Mai exact, datoria publică s-a stabilizat în ultimii doi ani, 2017 și 2018, la 35,2-35,3% din PIB, iar anul acesta este estimată să urce la 36,5%, la 36,8% anul viitor, la 37,9% în 2021 și la 38,8% în 2022.
În plus, datoria raportată la venituri este estimată să urce de la 117,5% anul trecut, la 122,2% anul acesta, la 122,9% anul viitor, la 125,9% în 2021 și la 128,4% în 2022.
Agenția anticipează că presiunile asupra contului curent vor continua să crească până în 2022, în condițiile în care consumul guvernamental și cererea internă totală potențează importurile, iar exporturile încetinesc. În aceste condiții, S&P estimează că deficitul de cont curent va rămâne în medie în jurul valorii de 4,5% din PIB, până în 2022, iar elementul pozitiv este că finanțarea acestuia se face, în mare măsură, prin intrări stabile, care nu determină crearea de datorii.
„Din acest motiv, datoria externă netă raportată la activele externe lichide ale României, măsura noastră preferată, va rămâne relativ scăzută, la aproximativ 30% din încasările din contul curent. În timp ce presupunem că investițiile străine directe nete vor acoperi în continuare o parte semnificativă din deficitul extern, în următorii câțiva ani, pe măsură ce investitori străini existenți vor continua să reinvestească din câștiguri, observăm o lipsă a investițiilor străine noi, sugerând că investitorii ar putea fi din ce în ce mai preocupați de creșterea rapidă a salariului, de lipsa de dezvoltare a infrastructurii și de menținerea unor incertitudini politice și de strategie”, au mai explicat reprezentanții S&P.
De asemenea, sectorul bancar, care are predominant capital străin, rămâne „solid”, în opinia analiștilor S&P. Raportul dintre împrumuturi și depozite al sistemului a scăzut la aproape 80%, la sfârșitul anului trecut de la vârful de 137% în 2008.
„Creșterea creditării a rămas pozitivă în ultimii doi ani, datorită creșterii puternice a creditelor acordate populației și creditelor denominate în lei. Creșterea creditului a fost susținută în mod semnificativ de cele ipotecare, care beneficiază de programul Prima Casa, fiind menite să susțină cumpărătorii primei lor case printr-o garanție de 50% din partea Guvernului”, au mai subliniat reprezentanții S&P.
Creditele neperformante au scăzut într-un ritm impresionant, reducându-se cu mai mult de trei ori, până la mai puțin de 5% din totalul creditelor, la 31 decembrie 2018, de la peste 21% la jumătatea anului 2014, mai amintește agenția de rating.
„Ratele de lichiditate și de solvabilitate rămân puternice. Băncile și-au menținut rentabilitatea„ în ciuda ratelor scăzute ale dobânzilor”, au subliniat reprezentanții S&P.
Reprezentanții agenției au mai subliniat stabilitatea leului, în cursul anului trecut, comparativ cu celelalte monede din regiune, despre care consideră că a fost ajutată de „unele ieșiri din rezerva valutară”.
INTERVIURILE HotNews.ro