STENOGRAME Culisele condamnării elevului care și-a înjunghiat profesoara de japoneză. Serviciul de Probațiune a cerut o pedeapsă fără executare. Judecătorii s-au opus

Referatul de evaluare efectuat de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București în cazul elevului care și-a înjunghiat profesoara de japoneză concluziona că „este necesară aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate”, arată datele din dosarul consultat de HotNews.ro.

• „Centrarea măsurii educative pe vindecare și nu pe pedepsirea minorului este un deziderat valid”, spun judecătorii, însă nu trebuie exclusă gravitatea faptei.
•  Elevul și-a pregătit atacul asupra profesoarei timp de o lună: o vrut să o otrăvească sau să îi dea foc. Mai mulți colegi au încercat să îl descurajeze.
• Adolescentul de 16 ani știa că fiind minor, din punct de vedere legal, nu riscă o pedeapsă prea mare, arată documentele instanței. După atacul suferit anul trecut la Colegiul „Ion Creangă”, profesoara de japoneză a renunțat la cariera didactică.

Tribunalul București a decis pe 11 iulie condamnarea elevului în prezent în vârstă de 17 ani cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pentru o perioadă de 7 ani. Decizia instanței nu este definitivă.

Motivarea prin care judecătorii prezintă argumentele care au stat la baza aplicării pedepsei scoate la iveală aspecte necunoscute până în prezent. Fiind un inculpat minor, procesul în care elevul a fost judecat pentru tentativă la omor, port ilegal de obiecte periculoase și tulburarea liniștii publice s-a desfășurat în ședințe nepublice.

Hotărârea de condamnare arată că elevul a profitat de vârsta sa și a acționat știind că nu riscă mai mult de trei ani de închisoare dacă și-ar omorî profesoara. „UE mă protejează”, se destăinuia el unui coleg.

Elev cu un  grad ridicat de inteligență, așa cum aveau să concluzioneze medicii legiști din cadrul comisiei de expertiză medico-legală, Y.E., nu a acționat la întâmplare pe 5 aprilie anul trecut.

Atac pregătit cu meticulozitate

Adolescentului i-a încolțit ideea de a suprima viața unui profesor încă din luna februarie 2023. Acest lucru avea să fie descoperit de anchetatori după efectuarea perchezițiilor informatice.

„Ține un secret, de ziua mea asasinez un profesor la alegere cu bomboane în care pun ricin” „[…] să fie, e cam tânăr, dar merge, acum trebuie să fac rost de ricin”, sunt mesajele trimise de elev pe 7 februarie anul trecut unui coleg.

Mesajul nu a fost doar un act de bravură, datele din dosar arătând că ulterior elevul chiar a căutat informații pe Internet despre ricin și efectele acestuia.

La o lună distanță, în martie 2023, pe fondul unor nemulțumiri exprimate de către colegii de clasă în legătură cu profesoară de limba japoneză în cadrul Colegiului Național „Ion Creangă”, adolescentul de 16 ani i-a spus unui coleg că vrea să o omoare pe profă. Discuțiile, depuse l-a dosar, s-au purtat pe mesageria aplicației Instagram.

Stenogramele din dosar

„Inculpatul i-a transmis mai multe mesaje pe aplicația Instagram martorului din care rezulta dorința acestuia de a o omorî pe persoana vătămată, iar la opoziția exprimată de către martor inculpatul a scris „Atunci îi voi arde părul”. Inculpatul i-a transmis martorului mai multe extrase cu privire la regimul sancționator cu privire la minori, scriind ulterior „AAHAHAHAHAHAHAH SUNT PROTEJAT DE LEGE”.

Colegul adolescentului a încercat să îl descurajeze, spunându-i că este imoral cum pune problema și a încercat prin mai multe mesaje să îl determine pe inculpat să renunțe la planul său.

Elevul inculpat: E o experiență nouă

Coleg: Da. Foarte unicat, stai boss potolit

Elevul inculpat:: NU POT CAND STIU CA UE mă protejează

Coleg: Ca prin experiența asta închizi mai multe experiențe. Nu rezolvi nimic.

Elevul inculpat: 3 ani de închisoare pot primi la vârsta asta, restul sunt în mental asylum, maxim

Coleg: Nu primești boss doar 3 ani. Sau poate că da. Dar după. O să treci prin terapii si reabilitări, să te îndoape cu pastile. O să ajungi ultimul muc de carne sedată ce o să te bucuri de experiențe atunci 3 ani în pușcărie, restul vieții pierdută.

Gestul de autoapărare a salvat profesoara de la moarte

Pe 5 aprilie 2023, Y.E. a atacat-o pe profesoara de japoneză cu un cuțit de 20 de centimetri. Înainte de începerea orei, elevul și-a exprimat intenția criminală pe grupul de WhatsApp al clasei: „Ar merita să o omor?”, a scris el pe grup, spre stupefacția colegilor. „Băi, cum adică, mă?”, i-a replicat un coleg. Y.E. nu a mai răspuns, iar când profesoara s-a apropiat de banca lui și-a pus planul în aplicare.

Datele din dosar arată că profesoara a avut o prezență de spirit extraordinară. Doar gestul foarte rapid prin care a blocat parțial lovitura elevului a determinat că urmarea atacului să nu fie una tragică. Deși rănită, profesoara a reușit să îl dezarmeze pe elev. I-a luat cuțitul și l-a pus pe catedră. Elevul agresor s-a așezat pe un scaun, „a rămas nemișcat, privind în gol, fără să spună nimic”.

Toți elevii care au asistat la scenă au rămas în stare de șoc. Pentru câteva momente în sala de clasă a fost o liniște mormântală. La scurt timp, când au conștientizat gravitatea situației, „unii au început să țipe, iar alții au părăsit clasa, și chiar liceul, de frică”.

Cum s-a apărat elevul

În fața judecătorilor, elevul a negat că ar fi avut intenția de a o ucide pe profesoară, ci doar să o rănească. Și-a exprimat regretul pentru cele întâmplate, însă atât psihiatrii care l-au evaluat cât și judecătorul de caz au concluzionat că părerile de rău au fost pur formale, doar pentru a obține clemența instanței.

„Planul inculpatului de a o ucide pe victimă a avut o stabilitate în timp, existând o activitate de documentare a inculpatului atât asupra modalității optime de a o ucide pe victimă dar și cu privire la consecințele faptei sale. Din declarația inculpatului Tribunalul reține că acesta cunoștea criteriul zonei vizate, utilizat în jurisprudența națională, pentru a distinge între infracțiunile îndreptate împotriva vieții și cele împotriva integrității corporale, efectuând o documentare prealabilă și cu privire la acest aspect”, a argumentat judecătorul de caz.

Comisia medico-legală psihiatrică care l-a evaluat pe elev în timpul anchetei a concluzionat că acest „prezintă o personalitate în curs de structurare dizarmonică, cu trăsături accentuate de tip instabil impulsiv (borderline) și antisocial cu mare potențial de periculozitate socială”.  De asemenea, comisia a considerat că adolescentul a avut discernământ atunci când și-a atacat profesoara.

Specialiștii în probațiune s-au opus detenției

Singurul raport favorabil adolescentului de 17 ani a fost cel întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București. Specialiștii de aici au considerat că elevul care și-a atacat profesoara cu un cuțit în timpul orei nu ar trebui să ajungă într-un centru de detenție și acesta trebuie ajutat. Tribunalul a criticat concluziile Serviciului de Probațiune.

„Centrarea măsurii educative pe vindecare și nu pe pedepsirea minorului este un deziderat valid, însă este necesară analiza comportamentului minorului din perspectiva dezvoltării sale precum și a capacității acestuia de a-și da seama de însemnătatea faptei săvârșite. Totodată, nu trebuie pierdut din vedere că măsurile educative nu trebuie să reprezinte o încurajare pentru inculpat sau pentru alți minori de a săvârși fapte grave îndreptate împotriva vieții persoanelor având convingerea că sancțiunea pe care o vor primi va fi nesemnificativă”, a punctat judecătorul.

Tribunalul București: „Profesorii trebuie protejați”

În opinia instanței, chibzuința cu care elevul a pregătit atacul cu cuțitul, demonstrează  determinarea acestuia în săvârșirea infracțiunii și periculozitatea deosebită a acestuia.  

În plus, judecătorul subliniază că în raționamentul juridic trebuie inclusă și nevoia de protejare a victimei dar și a celorlalte cadre didactice din România.

„Profesorii care contribuie în mod direct la viitorul societății prin educarea viitorilor adulți trebuie să se bucure de un sentiment de siguranță în cadrul unităților de învățământ și să cunoască că orice atingere adusă integrității corporale sau a vieții acestora va fi aspru pedepsită”, a conchis judecătorul în motivarea condamnării.

În favoarea elevului, tribunalul a reținut lipsa antecedentelor penale, că e integrat în societate precum și parcursul școlar remarcabil până data comiterii faptei. În plus, au fost evidențiate și eforturile familiei de a încerca corijarea comportamentului minorului prin participarea la ședințe de psihoterapie.

Profesoara a renunțat la catedră

Pe lângă condamnarea la 7 ani de detenție într-un centru de minori, elevul de 17 ani a fost obligat de instanță să achite 50.000 de euro daune morale pentru profesoara rănită.

Martorii audiați la proces au relatat că în urma incidentului, aceasta a fost profund marcată. A renunțat să mai predea, iar ieșirile în public sunt încă marcate teamă.

Deși a solicitat includerea părinților în dosar ca părți responsabile civilmente, instanța a respins cererea, apreciind că s-a solicitat prea târziu acest lucru.