Criză politică în Republica Moldova. Validarea Guvernului Grosu a eșuat
Tentativa de votare a Guvernului Grosu – propus de preşedintele Maia Sandu – a eșuat, după ce deputați socialiști și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit joi ședința Parlamentului, potrivit Radio Chișinău.
Înainte de începerea prezentării programului, ei au calificat această procedură drept „teatru”, „circ” și „show”.
„Consultările au fost mimate, nu a existat interes sincer de a sprijini acest guvern, este un teatru regizat și nu cred că cineva a luat în serios votul”, a declarat deputatul socialist Vlad Bătrâncea.
După plecarea deputaților, nu a existat cvorumul necesar pentru continuarea ședinței. Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a anunțat pauză pentru o oră.
În 22 martie, Curtea Constituţională a decis că desemnarea lui Igor Grosu drept candidat pentru funcţia de premier este constituţională, respingând sesizarea PSRM.
Maia Sandu l-a desemnat la 16 martie pe Igor Grosu, preşedintele interimar al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), la funcţia de premier al Republicii Moldova, după ce candidatul majorităţii PSRM-Şor, Mariana Durleşteanu, a anunţat pe Facebook că nu mai vrea să candideze la funcţia de premier.
La două zile după ce președintele Maia Sandu l-a desemnat pe liderul interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, pentru funcția de premier, majoritatea parlamentară de la Chișinău l-a propus pe Vladimir Golovatiuc, ambasadorul la Moscova al Republicii Moldova, pentru funcția de prim-ministru. Golovatiuc este ambasador al Republicii Moldova la Moscova, iar înainte de aceasta a fost deputat ales pe listele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și președinte al Comisiei parlamentare Economie, buget și finanțe. El a fost propus de o majoritate parlamentară formată din 53 de deputați din PSRM și platforma Pentru Moldova, din care fac parte și deputații din Partidul Șor.
Înainte de aceasta, primul candidat desemnat de Maia Sandu la funcţia de premier fusese Natalia Gavriliţă, vicepreşedinta PAS, care însă a fost respins de parlament la 11 februarie. În aceeaşi zi, Maia Sandu a desemnat-o din nou pe Natalia Gavriliţă la funcţia de premier, dar Curtea Constituţională i-a anulat decretul în 23 februarie, cerându-i să se consulte cu grupurile parlamentare.
Potrivit corespondentului Deutsche Welle la Chişinău, obiectivul urmărit de şefa statului ar fi epuizarea procedurii constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid actualul parlament, considerat cel mai corupt din istoria Moldovei independente, scrie Agerpres.