VIDEO PSD, încă un semnal împotriva desființării Secției speciale. Marcel Ciolacu: Bine ar fi să facem SIIJ și mai funcțională / Echipa PSD care va negocia capitolul justiție din programul de guvernare

PSD a dat marți un nou semnal că nu vrea desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ). „Bine ar fi să facem SIIJ și mai functională”, a spus Marcel Ciolacu, la finalul primei runde oficiale de negocieri cu PNL și UDMR pentru formarea noului guvern. Reamintim că PSD s-a pronunțat public în repetate rânduri împotriva desființării Secției speciale, cerință a Bruxelles-ului, care era prevăzută printre prioritățile din programul de guvernare PNL-USR, alături de legile justiției, modificate de PSD sub conducerea lui Liviu Dragnea.

Întrebat de jurnaliști, la finalul discuțiilor, ce se va întâmpla cu legile justiției și cu desființarea Secției speciale, liderul PSD a spus că discuțiile pe capitolul justiție din programul de guvernare vor începe miercuri, iar din echipa de negociere a social-democraților vor face parte Robert Cazanciuc și Titus Corlățean.

• „Vor participa Robert Cazanciuc, Titus Corlătean, Maya Teodoroiu. Va fi o discuție mai amplă. Să lăsăm specialiștii pe justiție să răspundă.
• Am văzut cum a functionat justiția fără SIIJ și am văzut cum funcționează cu SIIJ.
• Bine ar fi să facem SIIJ și mai functională”, a spus Marcel Ciolacu.

Secția specială – Aproape 1.300 de dosare până la finalul lui august și un singur rechizitoriu

Secția specială, moștenită de la guvernarea PSD și pe care coaliția de guvernare PNL-USR promisese că o va desființa, reușise să trimită în judecată, de la începutul anului și până la finalul lunii august, un singur dosar, în timp ce a clasat alte 736.

Stocul de dosare de la Secția specială ajunsese, la finalul lunii august, la 6.465, conform datelor transmise HotNews.ro de către Parchetul General:

• ​În cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în perioada 01.01.2021 – 23.08.2021, au fost înregistrate 1.290 de dosare.
• În aceeași perioadă, 736 de dosare au fost soluționate prin netrimitere în judecată și 1 dosar a fost soluționat prin trimitere în judecată (rechizitoriu).
• La data de 23 august 2021 erau în lucru 6.465 de dosare dintre care 71 mai vechi de 5 ani. (SIIJ a fost înființată în anul 2018).

Patru rechizitorii în 2019 și 2020

În cei trei ani de existență, SIIJ a reușit să trimită în judecată 5 dosare, incluzându-l și pe cel din acest an.

Bilanț SIIJ pe 2020:

• 552 de dosare soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați și 550 de cauze clasate.
• SIIJ a a adus printre argumente pentru slaba activitate personalul insuficient (doar 7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de COVID și atacurile din partea unor politicieni.

Bilanț SIIJ pe 2019:

• 417 dosare penale soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată și 415 cauze clasate.
• Unul dintre dosarele trimise în judecată i-a vizat pe foștii procurori de la DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea.

Cine sunt cei 7 procurori de la Secția specială și ce salarii au

Cei șapte procurori de la SIIJ sunt:

• Adina Florea
• Marin Nicolae
• Mihaiela Iorga Moraru
• Sorin Eugen Iasinovschi
• Adina Petrescu
• Nicolae Adelin Mihăilă
• Silviu Vasile Ciocoiu

Veniturile celor șapte procurori, conform ultimelor declarații de avere, completate în mai-iunie 2020 și publicate pe site-ul CSM în februarie 2021:

• Adina Florea – Venit anual încasat: 220.748 de lei, sumă căreia i se adaugă 1.450 de lei din vouchere de vacanțe și 1.174 lei (de la Parchetul Tribunalului Constanța, unde a lucrat înaintea numirii la SIIJ) din sentințe pentru daune interese moratorii sub forma dobânzii ilegale pentru 2019.
• Marin Nicolae – Venit anual încasat: 342.750 de lei, vouchere: 1.450, drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătorești (de la Judecătoria Buzău): 174.166 de lei.
• Mihaiela Iorga Moraru – Venit anual încasat: 213.000 de lei (venituri aferente anului 2017) și circa 15.300 de lei din hotărâri judecătorești.
• Sorin Eugen Iasinovschi – Venituri: Din salariu: 212.528 de lei, din hotărâri judecătorești: 60.677 de lei, diurnă: 115.083 de lei, transport: 19.214 lei, cazare și chirie: 31.983 de lei.
• Adina Petrescu – Venit anual încasat: 217.761 de lei
• Nicolae Adelin Mihăilă – Din salarii de la Parchetul Tribunalului Buzău: 170.373 de lei, din salarii de la SIIJ: 42.879 de lei.
• Silviu Ciocoiu – Venit anual din drepturi salariale: 343.689 de lei.

Toate declarațiile de avere au fost completate în mai-iunie 2020, fiind publicate pe site-ul CSM în februarie 2021.

Cât a cheltuit Secția specială de la înființare

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2018.

Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, devenit între timp judecător la Curtea Constituțională, la propunerea PSD. Procuror-șef adjunct al secției a fost Adina Florea. Ea a fost propusă de trei ori de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader pentru șefia DNA, după revocarea Laurei Codruța Kovesi, fiind respinsă de președintele Klaus Iohannis.

Conform unor date prezentate de USR-PLUS la începutul anului, de la înfiinţare și până în luna ianuarie SIIJ a cheltuit peste 12,2 milioane lei pentru salariile brute ale angajaţilor, 1,76 milioane lei pentru diurne şi transport, încă 1,1 milioane lei pentru decontarea chiriilor procurorilor şi poliţiştilor din cadrul SIIJ, plus chiria pentru sediul din centrul Bucureştiului.

Fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion declara că de la înființare și până în ianuarie 2021 Secţia specială cheltuise aproximativ 17 milioane de lei.

„Faptele de vitejie” ale Secției speciale

Cel mai cunoscut dosar al SIIJ este cel vizând-o pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.

În martie 2019, în plină procedură de desemnare a procurorului șef european, Secția Specială a anunțat că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, dosarul fiind instrumentat de Adina Florea. Kovesi a fost acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara. Autoritățile de la Bruxelles au acuzat atunci Guvernul de la București că încearcă astfel să o împiedice pe fosta șefă a DNA să ajungă la conducerea Parchetului European. În 3 aprilie 2019, instanța supremă a decis definitiv ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi.

Dosarul în care Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către Secția de investigare a magistraților a fost deschis în urma unui denunț al fostului deputat PSD fugar în Serbia Sebastian Ghiță. El a acuzat-o pe Kovesi că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară din Indonezia fostul șef al FNI Nicolae Popa, în 2011. Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese condamnat definitiv la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. Secția pentru investigarea faptelor din justiție susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi cerut și primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa.

În februarie 2019, SIIJ a deschis un dosar penal în urma unei plângeri depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România Angela Cristea erau acuzați de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018. După o lună, SIIJ a clasat dosarul pe motiv că fapta nu există.

În mai 2019, procurorul şef al SIIJ de la acea vreme Gheorghe Stan a trimis instanței supreme o adresă prin care anunţa că retrage apelul în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care erau judecaţi Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Tudor Chiuariu.

Cum a rămas în picioare SIIJ

În 27 decembrie 2019, Guvernul Orban a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Cătălin Predoiu susținea că desființarea SIIJ este o prioritate a mandatului său.

În 4 februarie 2020, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un prim proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților. Proiectul prevedea și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu propunea prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a schimbat guvernarea, iar în 18 februarie 2021 Cabinetul Cîțu, cu Stelian Ion ministru al Justiției, a adoptat proiectul de desființare a SIIJ. Proiectul a primit avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii și a ajuns în Parlament.

În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale, însă cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM. Această superimunitate a fost criticată chiar de asociații ale magistraților.

Stelian Ion a solicitat Comisiei de la Veneția să se pronunțe pe aceste modificări aduse legii, iar organismul internațional a transmis, în iulie, că amendamentele adoptate în Camera Deputaților ridică numeroase semne de întrebare atât pe conținut, cât și pe procedură. Comisia de la Veneția a recomandat ca aceste amendamente să fie înlăturate complet.

Ar fi urmat ca liderii coaliției să stabilească un calendar pentru adoptarea în sesiune extraordinară a desființării SIIJ, precum și pentru forma finală a proiectului, însă discuțiile s-au blocat.

Proiectul adoptat de Guvern prevede ca dosarele de la SIIJ să fie repartizate unităților de parchet competente (inclusiv DNA și DIICOT), însă UDMR se opune preluării cauzelor de către DNA și vrea ca acestea să fie trimise Parchetului General. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor a respins până acum toate soluțiile propuse de Stelian Ion și insistă ca dosarele vizându-i pe magistrați să fie preluate exclusiv de către Parchetul General. De altfel, UDMR a depus la Comisia Juridică din Senat un amendament potrivit căruia magistrații să fie anchetați de către Secția de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General.

A urmat un război al declarațiilor, cu acuzații reciproce între Stelian Ion și UDMR.

• „UDMR a dorit altceva, adăugând la programul de guvernare, punând alte condiţii care nu existau în programul de guvernare şi aici suntem acum. Doresc ca dosarele să nu ajungă la DNA, UDMR se pare că are o problemă cu DNA.
• Ştiam ce s-a întâmplat în anii trecuţi, ştiam de discursul lor şi ştiam de lupta pe care au dus-o cu PSD împotriva justiţiei. Nu ştiam că odată păşind în această guvernare şi agreând acest program de guvernare nu îşi vor schimba discursul cu privire la justiţie”, declara Stelian Ion în 17 august.

La începutul lunii august, președintele Klaus Iohannis l-a criticat pe ministrul Justiției și i-a reproșat întârzierea în modificarea legilor justiției și eșecul discuțiilor referitoare la desființarea SIIJ.

• „Având în vedere de unde am pornit, pot să spun da, coaliția funcționează, dar nu funcționează perfect. Sunt multe lucruri care nu funcționează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desființat. Chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită.
• Legile justiției… nici nu există un proiect acceptat în coaliție și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri. Sunt și alte și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și discută. Este mult de lucru, dar această formă eu sunt convins că poate să funcționeze”, a declarat atunci Iohannis.

Premierul Florin Cîțu s-a poziționat alături de Klaus Iohannis, susținând că este de acord cu el „cam cu totul” că responsabilitatea pentru blocajul din coaliție legat de legile justiției și de desființarea Secției speciale este a ministrului Justiției.

Stelian Ion a reacționat spunând că atât desființarea definitivă a SIIJ, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja realizate dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale. El i-a transmis președintelui „rugămintea” de a se implica în depășirea acestui blocaj: „USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislației”.

În 24 august, ministrul Justiției spunea că o întâlnire cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema reformelor din justiţie „este absolut necesară” și că a încercat și va încerca în continuare să o aibă. Întrebat dacă a primit vreun răspuns de la Cotroceni, Stelian Ion a spus că nu vrea „să pună gaz pe foc pe un subiect care trebuie rezolvat”.

Stelian Ion a fost revocat de către Florin Cîțu în 1 septembrie, moment care a declanșat actuala criză politică și ieșirea USR de la guvernare.