Purtătorul de cuvânt al Vaticanului: Vizita Papei Francisc este "pentru România, dar nu numai pentru România" (Crux)

La 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea, Papa Francisc va vizita România, „grădina Maicii Domnului”, în perioada 31 mai – 2 iunie, pentru a continua ceea ce a început predecesorul său, relatează publicația Crux.

Cu toate că unele dintre temele care conturează această vizită rămân aceleași ca acum două decenii, precum cea legată de relațiile cu Biserica Ortodoxă, altele, printre care și cea a integrării într-o Uniune Europeană post-alegeri, sunt complet noi.

„Vin cu intenția de a merge pe această cale împreună”, a afirmat Papa Francisc pe 28 mai, într-un mesaj adresat poporului român, făcând referire la motto-ul vizitei papale: „Să mergem împreună”.

„Suntem pe aceeași cale atunci când învățăm să păstrăm rădăcinile familiei, când ne îngrijim de viitorul copiilor noștri și al fraților noștri, când depășim frica și suspiciunile, când lăsăm zidurile care ne despart să cadă”, a mai zis acesta.

România este „cea mai religioasă țară din Europa”, conform unui studiu de cercetare din 2018. Populația ortodoxă este majoritară (peste 80%), urmată de cea protestantă (6.2%), de romano-catolici și greco-catolici (5.1%), potrivit unei statistici din 2011.

În perioada 1947-1989, România a fost sub guvernare comunistă, care a avut un impact profund asupra vieții religioase. În 1948, regimul a forțat greco-catolicii să se unească cu majoritatea ortdoxă, iar proprietățile acestora au fost confiscate.

„Cred că putem spune, fără să exagerăm, că atmosfera este un pic tensionată, așa că vizita sa este foarte importantă pentru greco-catolici și pentru relațiile dintre Biserica Catolică și cea Ortodoxă”, a declarat părintele român Gergely Kovács, aflat la conducerea Consiliului Pontifical pentru Cultură, într-un interviu acordat publicație Crux, pe 28 mai.

Pe 31 mai Francisc va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel, la Palatul Patriarhiei, apoi se va vedea cu membrii Sinodului Ortodox Permanent. Papa se va ruga alături de aceștia și după se va îndrepta către Catedrala Sf. Iosif pentru a asista la slujbă.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea a marcat prima vizită a unui pontif în această țară cu majoritate ortodoxă, după schisma din 1054.

„Dacă vedem vizita papală de acum 20 de ani ca pe un prim pas, sper și îmi doresc ca aceasta să fie continuarea și ca primele cărămizi puse împreună să devină un drum pe care să mergem împreună”, a mai afirmat Kovács.

Un moment important pentru romano-catolici, cei mai mulți de origine maghiară, este anticipat la Bazilica Sf. Maria din Șumuleu Ciuc. Vaticanul a anunțat pe 29 mai că peste 110.000 de oameni și-au anunțat venirea, iar acest număr se poate dubla sau tripla între timp. Aici Papa Francisc va avea ocazia de a aduce celebrul trandafir de aur, dăruit de Papă marilor lăcașuri dedicate Fecioarei Maria.

Ungaria se află sub o guvernare populistă de dreapta, după alegerea prim ministrului Viktor Orbán, care îndreaptă țara într-o direcție naținalistă și anti-imigraționistă. Deși Orbán nu va veni la Bazilica Sf. Maria, președintele ungur János Áder și alți episcopi maghiari au confirmat deja că vor fi acolo. Este posibil ca discursul Papei să aibă un impact nu numai asupra catolicilor, ci și asupra vecinilor unguri, în contextul finalizării alegerilor europene, în care populiștii au avut câștiguri semnificative.

„Deși tema și dimensiunea vizitei este una pastorală, va lua acest aspect în considerare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Alessandro Gisotti, pe 29 mai, accentuând faptul că România se află momentan la președenția Comisiei Europene. „Cred că unele discursuri pot fi interpretate și în acest context european”, a adăugat acesta.

„În mod cert, Sfântul Părinte ia în considerare dimensiunea multi-etnică și faptul că mulți români sunt plecați peste granițe.” Această vizită este, potrivit lui Gisotti, „pentru România, dar nu numai pentru România”.

Peste patru milioane de români au părăsit țara pentru a pleca în Spania, Italia, Germania și alte țări europene, în căutarea unor condiții mai bune de trai, după sărăcia provocată de regimul comunist.