Azerbaidjanul a bombardat poziții din Armenia, conflictul din Nagorno Karabah se intensifică

Azerbaidjanul a anunțat miercuri că a bombardat poziții de lansare a rachetelor aflate pe teritoriul Armeniei, o premieră care stârnește noi temeri legate de escaladarea conflictului din enclava separatistă Nagorno Karabah, scrie AFP.

Pentru a cincia zi consecutiv, și în ciuda apelurilor Moscovei și puterilor occidentale, încetarea focului negociată în Rusia și care ar trebui să fie în vigoare de sâmbătă rămâne literă moartă.

Pentru prima oară, armata azeră a anunțat că a bombardat „sisteme de lansare de rachete” amplasate în cursul nopții pe teritoriul armean și care, potrivit Baku, vizau Azerbaidjanul.

Purtătorul de cuvânt al ministerului armean al Apărării, Șoușan Stepanian, a confirmat bombardamentele pe teritoriul său dar a negat orice intenție de a viza zone civile din Azerbaidjan.

Acesta a precizat însă că armata armeană „își rezervă acum dreptul de a viza orice instalație militară și orice mișcare de luptă pe întregul teritoriu al Azerbaidjanului”.

Într-un alt comunicat, armata armeană a acuzat Azerbaidjanul că „încearcă să extindă geografia conflictului atacând teritoriul suveran al Armeniei”.

Nagorno Karabah, teritoriu locuit majoritar de armeni, și-a declarat secesiune de Azerbaidjan cu puțin timp înainte de dezmembrarea URSS, antrenând un război soldat cu 30.000 de morți și sute de mii de refugiați în ambele tabere, în anii 1990.

Baku acuză de atunci Armenia că îi ocupă teritoriul iar conflictele armate sunt regulate. Dar ostilitățile actuale sunt cele mai grave din 1994. După circa 30 de ani de impas diplomatic, președintele azer Ilham Aliev a promis că va prelua controlul asupra acestui teritoriu cu forța, dacă va fi necesar.

Cele două părți aruncă vina una asupra celeilalte pentru aceste noi ostilități soldate cu peste 600 de morți, potrivit bilanțurilor parțiale, dar care ar putea fi mult mai grave, în condițiile în care Azerbaidjanul nu comunică decese în rândul militarilor săi.

Potop de foc

De la începutul violențelor, fiecare tabără spune că a provocat pierderi grele în rândul adversarului. Liderul Nagorno Karabah, Araik Harutiunian, și premierul armean Nikol Pașinian au admis însă miercuri că trupele separatiste s-au retras în nord și în sud de pe linia frontului.

Situația este „foarte serioasă”, a declarat Nikol Pașinian într-un mesaj video: „Trebuie să ne unim și să oprim adversarul”. Ilham Aliev a revendicat pe Twitter noi cuceriri ale armatei sale.

În apropierea frontului, micul sat Bakharly, în teritoriul azer, a fost supus miercuri unui potop de foc, potrivit unui corespondent al AFP.

Din cele 800 de familii care trăiau aici, majoritatea refugiați care fugiseră din Nagorno Karabah după războiul din anii 1990, au rămas circa o sută de oameni.

În zona separatistă, capitala Stepanakert a avut o zi calmă. Până la încetarea focului semnată sâmbătă, acest oraș cu circa 55.000 de locuitori a fost lovit în mod regulat de bombardamente, iar majoritatea locuitorilor au fugit.

Neputința mediatorilor

Turcia, care s-a poziționat ferm de partea Azerbaidjanului de la începutul confruntărilor, în 27 septembrie, și Rusia, angajată într-o alianță militară cu Armenia, sunt arbitrii acestui conflict.

Ankara a afirmat marți că „a venit timpul de a găsi un nou mecanism” pentru a rezolva chestiunea enclavei Nagorno Karabah. Astfel de negocieri ar marca neputința Grupului de la Minsk, mediatorul istoric al conflictului co-prezidat de Rusia, Franța și Statele Unite.

Miercuri, șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a anunțat într-un interviu pentru presa națională că Moscova este gata să trimită „observatori militari” de-a lungul liniei frontului pentru a garanta armistițiul.

Pe lângă o potențială criză umanitară, comunitatea internațională se teme de o internaționalizare a conflictului, iar Turcia este acuzată că a trimis combatanți pro-turci din Siria pentru a lupta alături de azeri.

Miercuri, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a negat informația.