DOCUMENT Peste 2.000 de medici din toată țara care cer ca gărzile să fie considerate vechime în muncă și vârsta de pensionare să scadă, în timp ce Parlamentul propune creșterea ei: Un medic epuizat este un pericol pentru pacient
Peste 2.000 de medici au semnat până acum memoriul prin care se cere ca gărzile efectuate să fie recunoscute ca vechime în muncă, iar strângerea de semnături continuă, a declarat, pentru HotNews.ro, Laura Zarafin, medic la secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Colentina și unul dintre inițiatorii memoriului. Laura Zarafin afirmă că vârsta de pensionare a medicilor ar trebui să scadă, deoarece un medic epuizat reprezintă un pericol și pentru pacienții săi, iar, în multe cazuri, din salariul unui medic de peste 50 de ani care iese din sistem ar putea fi plătiți doi medici tineri, cu condiția să se organizeze concursuri de angajare pentru medici tineri.
Vezi în documentul atașat lista medicilor care au semnat până acum memoriul.
Memoriul semnat de peste 2.000 de medici a fost depus joi la Ministerul Sănătății, iar săptămâna trecută la Parlament.
„Acest demers este justificat, pe de o parte de normele legale ale Uniunii Europene, ce definește timpul de lucru ca orice perioadă în care angajatul își desfășoară activitatea, fiind la dispoziția angajatorului, și, pe de altă parte, de realitățile din sistemul nostru sanitar. În contextul în care studiul efectuat în 2017 și dat publicității în 2018 de Colegiul Medicilor din București indică faptul că peste 50% dintre medicii români suferă de epuizare și surmenaj excesiv (sindromul de burnout), situația este cu adevărat îngrijorătoare”, se arată în document.
„Un medic epuizat este un pericol nu numai pentru sine, dar mai cu seamă pentru pacient. Calitatea actului medical, prin scăderea performanțelor psiho-motorii și emoționale, a vitezei de reacție și a empatiei medicului respectiv, are mult de suferit!”, subliniază semnatarii memoriului.
Memoriul depus de medici la Ministerul Sănătății:
„Studiul Colegiului Medicilor indică drept principali factori de burnout birocrația, legislația, presiunea din partea aparținătorilor și stima socială redusă. Toți acești factori sunt factori de sistem, generați de disfuncționalități socio-profesionale arhaice ce trebuie înlăturate!”, se mai arată în memoriu.
În timp ce medicii cer reducerea vârstei de pensionare, un proiect de lege aflat în procedură parlamentară propune creșterea ei
În timp ce peste 2.000 de medici din întreaga țară cer ca vârsta de pensionare să scadă, un proiect de lege inițiat de senatorii PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, și Ion Rotaru, prevede că medicii pot amâna la cerere vârsta de pensionare până la 67 de ani. Inițiativa legislativă a fost avizat favorabil săptămâna trecută de comisiile de specialitate din Camera Deputaților. În timp ce inițiatorii susțin că proiectul se vrea o soluție pentru deficitul de personal din spitale, propunerea este puternic criticată atât de medici și opoziția parlamentară, cât și de o parte dintre parlamentarii PSD, care spun, pe o singură voce, că este vorba despre un proiect cu dedicație pentru „dinozaurii din spitale”.
Concret, acest proiect le va permite șefilor de secții din spitale care ating vârsta de pensionare prevăzută de lege (65 de ani) nu doar să mai rămână să profeseze ca medici, lucru care este posibil și în prezent, ci și să rămână șefi de secții în spitale, în cazul în care proiectul de lege va fi votat de Camera Deputaților. „Legea e făcută în favoarea celor care vor să rămână șefi de secții”, acuză Maricela Cobuz, deputat PSD și medic, în timp de Emanuel Ungureanu (USR), viceprședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, afirmă că „Deficitul de personal e folosit ca pretext. Toată dezbaterea s-a învârtit în jurul dinozaurilor”.
Proiectul de lege ce vizează modificarea art. 391, alin. (1) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost depus anul acesta, pe 3 iulie, la Senat, de Florian Bodog și Ion Rotaru (ambii sunt senatori PSD), care au propus următoarea modificare: „Medicii se pensionează la cerere, la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Cererea privind menţinerea în activitate până la împlinirea vârstei de 67 de ani se depune, de către medic, la unitatea angajatoare în anul anterior împlinirii vârstei de pensionare şi cu cel puţin 3 luni înaintea datei de împlinire a vârstei de pensionare.”
Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor, a explicat, săptămâna trecută, pentru HotNews.ro, că proiectul de lege ce prevede că medicii pot amâna la cerere vârsta de pensionare până la 67 de ani, avizat favorabil de comisiile de specialitate din Camera Deputaților (for decizional), „nu rezolvă deficitul de medici din spitale”. Bogdan Tănase a explicat că medicii pot rămâne și în prezent, la cerere, în sistem, cu acordul conducerii spitalului și al Colegiului Medicilor, „dar nu mai poate deține o funcție de conducere, aici este problema”.
Bogdan Tănase, reprezentantul Alianței Medicilor, afirmă că „Proiectul de lege privind creșterea vârstei de pensionare nu rezolvă deficitul de medici. Medicii își pot continua și acum activitatea peste vârsta de pensionare dar nu mai pot deține funcții de conducere, ceea ce această lege va permite. În momentul ăsta, se poate rămâne în sistem cu acordul conducerii spitalului și al Colegiului Medicilor. Dacă este cineva, spre exemplu, într-un spital din provincie care are o secție care nu poate funcționa, și sunt situații de genul ăsta, cu cererea respectivului medic și cu aprobarea conducerii și a Colegiului Medicilor, respectivul își poate continua activitatea, dar nu mai poate deține o funcție de conducere, asta este problema.”
„Acest proiect de lege poate să fie cu dedicație pentru șefii de secții. Respectivul își poate continua activitatea de medic și acum, dar nu mai poate deține o funcție de conducere, asta este problema”, confirmă Bogdan Tănase, care spune că inițiativa legislativă le va permite acestora nu doar să profeseze peste vârsta de pensionare, ci și, în cazul în care dețin o funcție de conducere (șef de secție în spital), să își poată menține această funcție.
„Unora, care sunt deja în sistem în poziții de conducere, le convine această pensionare la 67 de ani sau împinsă cât mai târziu”, subliniază Bogdan Tănase.
„Proiectul ăsta care cere pensionarea la 67 de ani la cerere nu rezolvă problema deficitului de medici, nu face decât să pună o sarcină suplimentară pe umerii celor care sunt deja în sistem. Unora, care sunt deja în sistem în poziții de conducere, le convine această pensionare la 67 de ani sau împinsă cât mai târziu, asta este altă problemă. Dar, normal, pentru medicii care au un regim de lucru total diferit de al altor categorii profesionale, adică nu lucrează de la ora 8:00 la ora 16:00, ci lucrează în regim de gărzi, normal ar fi să se pensioneze și în funcție de acest regim de gărzi, pentru că gărzile efectuate nu se iau în considerare la calcularea vechimii în muncă în momentul de față”, atrage atenția Bogdan Tănase.
Bogdan Tănase mai precizează că de această lege ar putea beneficia doar șefii de secții, nu și managerii de spitale: „Managerii, teoretic, nu îndeplinesc activitate medicală, iar un manager nu e neapărat și medic. Atâta timp cât sunt manageri, în principiu, nu pot opera sau nu pot face activitate medicală decât după ce își îndeplinesc orele de program ca manageri.”
Deputații PSD Maricela Cobuz și Nicolaie-Sebastian Radu au depus un amendament care prevede ca medici să poată cere pensionarea la vârsta de 67 de ani doar în spitalele cu deficit de personal, însă amendamentul susținut de cei doi parlamentari PSD a fost respins chiar de colegii lor de partid.
Maricela Cobuz, medic, deputat PSD și autoarea amendamentului care prevede ca medicii să poată cere pensionarea la vârsta de 67 de ani doar în spitalele cu deficit de personal, a declarat, săptămâna trecută, pentru HotNews.ro, că „Probabil că sunt niște interese exact pentru profesorii universitari, care vor să rămână… este strict corelat cu șefia de secții. Cumva, legea e făcută în favoarea celor care vor să rămână șefi de secții și de aceea nu puteam să susțin lucrul ăsta. Eu, fiind medic, cum să susțin să rămână șefi de secție până la 67 de ani? Ce posibilitate mai are un medic tânăr, poate de 40 de ani, cu un doctorat, să se mai afirme, dacă îl lăsăm pe cel de 67 de ani șef de secție? Păstrarea în șefie la 67 de ani nu aduce un beneficiu sistemului de sănătate.”
La rândul său, deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, declara, săptămâna trecută, pentru HotNews.ro, că „În mod clar inițiativa legislativă a fost împinsă de Florin Buicu (președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților – n.red.) și ‘Umefistan’ nu pentru a acoperi deficitul din spitale, ci pentru ca unii încremeniți în timp și dornici de putere, ca Florin Stamatian (deputat PNL, membru al Comisiei de Sănătate și șeful Clinicii de Ginecologie I din Cluj Napoca – n.red.) și alții – Stamatian are 66 de ani și nu se dă dus – să acapareze sistemul pentru resuse și pentru că sunt bolnavi de putere. Stamatian era în conflict de interese și nu știu dacă a votat, dar a vociferat fără rușine pe tot parcursul dezbaterii. ‘Umefistanul’ a câștigat la scor strâns, semn că se schimbă totuși generațiile. Faptul că în unitățile sanitare cu deficit sunt probleme este folosit ca pretext.”
Emanuel Ungureanu mai spune că USR va ataca „pe toate căile pe care le vom găsi” această inițiativă legislativă, „mai ales că ea este oricum discriminatorie: pe toate specialitățile medicale ar trebui să se iasă la 67 de ani la cerere -medicii dentiști, medicii biologi. Nu e în regulă pentru că sunt medici de alte categorii care or să spună: ‘Bine, dar noi de ce nu putem opta să ieșim la 67 de ani?’ „
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro