Schimbare majoră la rezidențiat: OUG care își propune să elimine monopolul UMF a fost adoptată / Victor Costache: O soluție europeană pentru a lărgi baza de formare pentru acești tineri minunați
Viitorii medici vor putea urma pregătirea în rezidențiat în spitale publice cu medici care nu sunt profesori la facultățile de Medicină, în spitale private, dar și în cabinetele medicilor de familie. Până acum, rezidențiatul se desfășura doar în spitale universitare și clinice – cu medici care sunt profesori la facultățile de Medicină. Ordonanța de Urgență care își propune să elimine monopolul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) asupra pregătirii medicilor rezidenți a fost adoptată de Guvern în ședința de aseară. Pregătirea medicilor rezidenți durează, în prezent, între 3 și 6 ani, în funcție de specializare, și se făcea până acum, conform legii, doar în spitalele universitare sau clinice, care au contracte cu universități de Medicină și unde lucrează medici care predau la facultățile de Medicină.
Ce se schimbă la rezidențiat:
- Modificarea-cheie: Medicii rezidenți vor putea urma rezidențiatul și în spitalele ai căror medici nu predau la facultăți de Medicină: spitale județene, spitale militare, aflate atât în subordinea ministerelor, cât și a autorităților locale, precum și în spitale private și în cabinetele medicilor de familie.
- Rezidențiatul (pregătirea medicilor rezidenți) se desfășura până acum, conform legii, doar în spitale universitare de stat și în spitale clinice de stat – care au contracte cu universități de Medicină și unde lucrează medici care predau la facultățile de Medicină.
- Rezidențiatul durează între 3 și 6 ani, în funcție de specializarea aleasă.
- Cel mai mare câștig al adoptării acestei măsuri, potrivit Ministerului Sănătății și medicilor rezidenți: rezidenții vor avea acces la pregătire și s-ar putea stabili, după rezidențiat, și în spitale unde nu își pot face rezidențiatul în prezent, precum unele spitale județene ne-universitare, iar calitatea actului medical de aici ar urma să crească.
- Ministrul Sănătății, Victor Costache, spune că această măsură dă posibilitatea formării unui număr mai mare de medici atât în sistemul public, cât și în spitalele private, în condițiile în care exodul medicilor români în afara țării a continuat și după creșterea salariilor.
- Înaintea adoptării Ordonanței, unele voci, în special din rândul medicilor rezidenți, și-au exprimat temerea că aceasta se va lovi de opoziția Universității de Medicină și Farmacie (UMF).
- Textul Ordonanței de Urgență nu a fost publicat, deocamdată, în Monitorul Oficial. HotNews.ro îl va prezenta îndată ce va fi publicat.
- Ordonanța de Urgență care modifică radical rezidențiatul a fost adoptată de Guvern fără a fi postată, anterior, în dezbatere publică. În cazul OUG-urilor nu există această obligație legală (care există în cazul proiectelor de lege și Hotărârilor de Guvern).
- Victor Costache: O soluție europeană pentru acești tineri minunați
Ministrul Sănătății, Victor Costache, spune că „Am găsit o soluție europeană pentru a lărgi baza de formare pentru acești tineri minunați”. Potrivit ministrului Sănătății, această măsură era necesară deoarece „creșterea salariilor a fost un prim pas, dar exodul medicilor a continuat”.
Măsura adoptată de Guvern este menită să spargă „monopolul” universităților de Medicină asupra rezidențiatului, despre care s-a vorbit insistent în ultimii ani, fără să fie pusă însă concret pe hârtie și introdusă în legislație. La prima vedere, cel mai mare câștig ar fi acela că medicii rezidenți ar avea acces la pregătire și s-ar putea stabili, după rezidențiat, și în spitale unde nu își pot face rezidențiatul în prezent, precum unele spitale județene, iar calitatea actului medical de aici ar crește. Înaintea adoptării Ordonanței de Urgență au existat voci care s-au temut că „În UMF e o familie internă care nu va permite” adoptarea unei astfel de măsuri.
- Rezidențiat în spitale private și în cabinetele medicilor de familie
Potrivit Ordonanței de Urgență adoptate aseară, pregătirea în rezidenţiat se va defășura în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, prin departamentele de învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic, inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum şi în unităţi sanitare și unități medico-militare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie, sau în unităţi sanitare aflate în administrarea unităţilor publice locale. De asemenea, pregătirea în rezidențiat se va putea desfășura și în cadrul unităților sanitare private și în instituțiile de învățământ superior particulare acreditate, care au în structură programe de studii universitare de licență în domeniul medicină, medicină dentară, farmacie, în condițiile îndeplinirii de către acestea a criteriilor și condițiile de pregătire în rezidențiat aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat aseară Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu completările ulterioare precum și pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Actul normativ mai stabilește reglementări privind coordonatorii de program în rezidențiat, responsabilii de formare, drepturile și obligațiile ce revin unităților sanitare, dar și rezidenților.
„Am reușit ca, într-un timp record, să organizăm în bune condiții concursul de intrare în Rezidențiat și să salvăm o generație de specialiști în condițiile în care înregistrăm o lipsă a resursei umane în sistemul sanitar. Prin reglementările de astăzi eliminăm inechitățile existente elaborând cadrul legal care dă posibilitatea formării unui număr mai mare de specialişti atât în sistemul public, cât și în unități sanitare private și instituții de învățământ superior particulare acreditate care îndeplinesc toate condițiile de pregătire. Astfel, toți cei care au obținut la concurs peste 60% din punctajul pe domeniu, vor intra în pregătire. Avem înregistrat un record privind numărul de rezidenţi pe care-l vom pregăti, estimam 7159 rezidenți, în România şi sperăm ca efectele să se vadă în câţiva ani. Sunt primele măsuri concrete pe care le luăm pentru a stopa criza resursei umane calificată din domeniul medical. Am reușit acest lucru în condițiile în care anul acesta s-a înregistrat un record de participare la Rezidențiat. Asta înseamnă că ne pasă de următoarele generații care ne vor înlocui”, a declarat ministrul Sănătății, Victor Costache.
Potrivit Ministerului Sănătății, față de cele 3.960 locuri alocate domeniului medicină generală au fost identificate soluții pentru ca peste 900 tineri care au obținut punctaj minim de promovare și care nu puteau fi încadrați în sistemul actual de formare aferent medicilor rezidenți să intre, suplimentar, în pregătire. În prezent se lucrează și pentru integrarea celor din domeniul medicină dentară şi farmacie.
Pentru a nu exista disfuncționalități în comunicare, între cei promovaţi la Rezidenţiat şi Centrul de Resurse Umane din Sănătatea Publică (CRUSP), unitatea aflată în subordinea Ministerului Sănătății şi care se ocupă de repartizarea pe specialităţi a noilor medici rezidenţi, se va forma un grup de suport. Acesta va fi alcatuit din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și reprezentanţii celor admişi, astfel încât părţile să lucreze împreună și transparent în vederea integrării tuturor celor care au obținut peste 60% din punctajul pe țară, pe domeniu. Rolul grupului va fi acela de îndrumare, tocmai ca noii medici rezidenţi să aibă toate informaţiile necesare unor opţiuni clare, mai ales că suplimentarea locurilor de intrare în rezidenţiat, prin creşterea numărului de unităţi medicale în care se poate efectua pregătirea de specialitate, ar putea creea confuzii. Suplimentar, MS pune la dispoziţie o adresă de e-mail, special creată pentru cei care doresc consultanţă cu privire la alegerea localui unde îşi vor definitiva pregătirea de specialitate, precum şi un număr special de telefon. La CRUSP va exista până în luna februarie, anul viitor, un birou dedicat acestor informări şi consultări.
- Ce spun medicii. Bogdan Tănase, oncolog: Rezidenții sunt forță de muncă. Clinicile universitare sunt mai performante și datorită lor
Bogdan Tănase este medic primar chirurg la Institutul Oncologic din Capitală și este președintele Alianței Medicilor. Este unul dintre cei mai căutați medici ai spitalului de către pacienți, dar, conform legislației actuale, nu putea pregăti el personal medici rezidenți, chiar dacă spitalul în care lucrează are rang universitar.
Prin această măsură, „pregătirea rezidenților nu se va mai desfășura doar în centre universitare, ci la liber. Clinica în care lucrez este oricum de rang universitar și avea rezidenți, dar e vorba de cine va putea să formeze rezidenții: numai cei care predau la UMF, sau și eu, de exemplu, care sunt medic primar, am abilitarea de a instrui pe cineva să fie medic sau nu? Eu cred că este o măsură bună: poate face ca rezidenții să lucreze în niște spitale județene, dacă rezidentul este anul 3-4 se poate duce să lucreze într-un spital județean full-time, să ia contact cu realitatea de acolo și să decidă dacă vrea să rămână în locul respectiv sau nu. Ar putea fi o modalitate de a-i atrage spre spitalele județene, care acum nu îi atrag, pentru că e greu să vii într-o echipă deja formată”, declara ieri Bogdan Tănase, pentru HotNews.ro.
El sublinia că „Asta vine și de la realitatea din Franța sau din Germania, unde poți să te formezi oriunde.”
Totuși, Bogdan Tănase atrăgea atenția că extinderea rezidențiatului către alte spitale ar trebui „dublată de un chestionar care să arate ce fac realmente rezidenții acolo. Ideal ar fi să existe un chestionar unde să fie cuantificate manevrele pe care le fac realmente rezidenții în clinicile unde sunt formați. Iar anual să fie făcută o evaluare și locurile unde nu fac nimic să își piardă dreptul de a forma rezidenți. Asta ar fi ideal.”
Medicul Bogdan Tănase mai spunea că rezidenții reprezintă, înainte de orice, o forță de muncă, iar datorită lor, spitalele universitare sunt în prezent mai performante decât restul spitalelor: „Haideți să răspundem la o întrebare: de ce sunt clinicile universitare mult mai performante decât secții de același rang din spitale județene? Iar răspunsul este că, pe lângă dotări, au și o groază de rezidenți care muncesc. Medicii din acele clinici nu fac decât act medical, nu fac și birocrație, hârțogăraie, care ocupă foarte mult timp. Într-un spital universitar, medicul mai delegă aceste sarcini, într-un spital județean, un medic care nu are rezidenți nu poate să ofere o îngrijire medicală de calitate aceluiași număr de pacienți.”
În ceea ce privește pregătirea rezidenților în spitale private, Bogdan Tănase spunea că în aceste spitale „nu se tratează cazuri la fel de grave (ca în spitalele de stat – n.red.) , dar un stagiu, de exemplu, la clinica privată unde lucrează domnul ministru și unde se operează minim invaziv boli cardiace, astea la stat nu prea se fac. Iar dacă ești rezident și vrei să vezi lucrurile astea, în pregătirea ta până acum nu puteai să faci acest lucru. E adevărat că poate privatul își selectează cazurile, e adevărat că dacă se agravează poate sunt transferate cazurile în terapie intensivă la stat, dar, pe de altă parte, sunt tehnologii foarte performante care la stat nu au fost implementate și care în privat sunt implementate. Și atunci nu cumva pregătirea medicilor rezidenți este incompletă dacă nu vin în contact cu aceste tehnologii?”
„După părerea mea, e o măsură pe care o consider normală”, este concluzia medicului Bogdan Tănase.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro