Cum s-ar putea schimba viața bolnavilor de cancer: diagnostic în 2-4 săptămâni, testări genetice gratuite, îngrijiri paliative de calitate și reinserție socială și profesională
Diagnostic oncologic finalizat în termen de 2-4 săptămâni de la suspiciunea de boală, acces gratuit la testări genetice decontate, îngrijiri paliative de calitate, programe de reinserție socială și profesională – sunt doar câteva dintre propunerile proiectului „Împreună Învingem Cancerul” care își propune să vină în sprijinul implementării și monitorizării Planului Național de Combatere a Cancerului, lansat de Administrația Prezidențială.
Pandemia de COVID-19 a avut un impact major asupra accesului la investigații și tratament al bolnavilor de cancer atât la nivel global, cât și în România. În 2020 a avut loc o scădere cu 10.000 a cazurilor noi diagnosticate cu cancer și o scădere cu 46% a internărilor pentru bolnavii de cancer.
În acest context, încă din 2020, Grupul de Oncologie și companiile membre ale Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente au lansat, în parteneriat cu revista Politici de Sănătate și cu sprijinul experților din domeniu, două proiecte majore pentru îmbunătățirea managementului afecțiunilor oncologice și hemato- oncologice: „Împreună Învingem Cancerul” – proiect de informare, conștientizare și propuneri pentru Planul Național de Combatere a Cancerului – și „Traseul pacientului cu cancer în România” – propune trasee ideale și termene clare de îndeplinire pentru cele mai împovărătoare cinci tumori solide și cinci cancere hematologice.
DOCUMENT: Planul „Împreună Învingem Cancerul” poate fi consultat integral aici.
Printre măsurile propuse de Traseul pacientului se numără:
- pentru cancerul bronhopulmonar – diagnostic în 1,5 – 2 luni de la suspiciune și maximum 10 zile de la confirmarea diagnosticului până la inițierea tratamentului
- pentru cancerul colorectal – investigații finalizate într-un termen de 2-4 săptămâni de la consultul de specialitate inițial și acces la testare genetică
- pentru cancerul de col uterin – investigații diagnostice finalizate în 2 săptămâni de la consultul de specialitate inițial și tratamentul (chirurgical, radioterapeutic sau medicamentos) inițiat în maximum 4 săptămâni de la finalizarea diagnosticului pentru leucemia limfocitară cronică – investigații diagnostice finalizate în 2 săptămâni și inițierea tratamentului în maximum 3 săptămâni de la decizia comisiei multidisciplinare.
„Evident, pentru ca aceste propuneri să prindă viață, este nevoie de procese de screening performante și la nivel național, registre de date, resurse umane, echipamente dimensionate corect, precum și de o finanțare corespunzătoare atât a terapiilor de ultimă generație, cât și a testărilor necesare. Sper ca propunerile noastre și datele furnizate să ofere un punct de plecare autorităților, pe baza căruia să se ia cele mai bune decizii. O colaborare eficientă în sănătate înseamnă să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice indiferent de credo, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce privește managementul pacienților oncologici în România. Cred și sper că Planul național de combatere a cancerului să fie un model de colaborare în acest sens”, a afirmat Alina Culcea, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Atât Documentul de recomandări pentru implementarea și monitorizarea Planului național de combatere a cancerului, cât și propunerile de Traseu al pacientului au fost postate pe site-ul www.cancer-plan.ro pentru consultare și vor fi transmise către toți decidenții din sistemul de sănătate.
Lupta împotriva cancerului – 4 piloni principali
Documentul de recomandări realizat în cadrul proiectului „Împreună Învingem Cancerul” a fost structurat pe baza celor patru piloni esențiali ai Planului European de Combatere a Cancerului: prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții pentru pacienți și supraviețuitori.
Planul European a fost prezentat la data de 3 februarie 2021, până în prezent fiind lansate 16 acțiuni majore ce acoperă mai multe aspecte în ceea ce privește prevenirea și îngrijirea cancerului. În același timp, lucrurile avansează în mai multe direcții, precum revizuirea recomandărilor privind depistarea cancerului și noul registru al inegalităților în domeniul cancerului, care va fi lansat în curând. De asemenea, a început stabilirea procedurii de înființare a centrelor oncologice integrate naționale în toate statele membre.
„Planul European de Combatere a Cancerului se află de aproape un an în faza de implementare. Încă din prima zi, ne-am străduit să asigurăm o desfășurare eficientă și fără probleme a Planului, a obiectivelor sale, a inițiativelor fanion și a acțiunilor sale. Cooperăm îndeaproape cu ministerele naționale ale sănătății, ale cercetării și cu comunitatea extinsă a factorilor implicați/interesați. Am asigurat un buget substanțial, de 4 miliarde de euro, și avem o foaie de parcurs care stabiliește reperele și un calendar clar. Felicit România pentru lansarea, doar cu o săptămână în urmă, a Planului său național de combatere a cancerului, care oferă o viziune pentru o societate sănătoasă, pentru generațiile prezente de români dar, totodată, și pentru generațiile viitoare. Comisia Europeană va sprijini acest efort în toate etapele sale. Avem nevoie de o implicare puternică a tuturor factorilor implicați/interesați români, deoarece statele membre și autoritățile de sănătate publică nu pot reduce singure incidența și mortalitatea prin cancer”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate și siguranță alimentară, în cadrul conferinței „Împreună Învingem Cancerul”.
Planul Național de Cancer, în dezbatere publică
Lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului (PNCC) a avut loc la Administrația Prezidențială, în prezența ES Klaus Iohannis, președintele României, care și-a declarat întreaga susținere pentru punerea lui în aplicare. Odată cu postarea Planului în dezbatere publică, autoritățile au solicitat factorilor interesați să contribuie, prin feedback și propunere de măsuri, la implementarea lui.
„Planul de Cancer realizat de Grupul parlamentar de luptă împotriva cancerului reprezintă un T0 de resetare a abordării cancerului în România. Pentru implementarea lui, este important să avem în vedere păstrarea parteneriatului extins între autorități, stat, mediul de business, mediul academic și societatea civilă/asociațiile de pacienți”, a menționat conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
Potrivit prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, președintele Grupului parlamentar de luptă împotriva Cancerului, Planul național are, printre „indicatori de progres și măsuri, înființarea centrului virtual de competență pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului, dezvoltarea a cel puțin un , crearea unui hub național pentru medicina personalizată, în concordanță cu Misiunea de cercetare asupra cancerului și cu Parteneriatul european pentru Medicină personalizată, înființarea unui model de infrastructură digitală corelat cu European Health data Space, organizarea unei divizii de genomică și multi- omics, pentru a putea preveni și identifica precoce, diagnostica și trata mai eficient cancerul, în colaborare cu Institutul Național de Genomică”.
„Pentru prima oară în România, s-a demonstrat că celula malignă nu are culoare politică. Această solidaritate mă face să cred că planul va avea o reușită. Nevoile noastre sunt multe, dar vom urmări îndeaproape cheltuirea fondurilor alocate. Este pentru prima oară când am încredere în ce va urma, nu mă îmbăt cu apă rece, deoarece am încredere în oamenii care s-au implicat în acest mare proiect. Nu pot decât să le mulțumesc tuturor pentru grija acordată pacienților cu cancer din România”, a afirmat și Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
„Realmente, este o oportunitate pentru România, nu numai de finanțare, de care evident că trebuie să profităm, dar existența pe agendă atât de sus și atât de intens a problemei cancerului în aceste vremuri nefericite, în care pandemia ne ocupă toate gândurile, cred că ar trebui să ne aducă împreună forțele ca să pornim ceva. Aceasta înseamnă că planurile, strategia propusă de proiectul <Împreună Învingem Cancerul> și strategia propusă de Planul elaborat de către Grupul parlamentar au nevoie de un plan de acțiune. Cred că este probabil momentul ca Ministerul Sănătății să elaboreze următoarele documente care privesc atât modificările legislative, dar și alocarea finanțării, pe domeniile propuse de Plan și, de asemenea, tot ce înseamnă organizarea și implementarea lui. Toți trebuie să citim documentele cu mare atenție, astfel încât la final să putem participa în continuare la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului”, a atras atenția prof. dr. Cora Pop, coordonatorul științific al documentului de recomandări pentru implementarea și monitorizarea PNCC.
Finanțări europene și naționale pentru lupta împotriva cancerului
Lupta împotriva cancerului începe cu un avantaj financiar substanțial: fondurile europene și naționale disponibile.
„Este momentul potrivit să începem o ofensivă de amploare împotriva cancerului și să facem lucruri concrete pentru îmbunătățirea situației pacienților din România. Chiar dacă în România se decontează majoritatea investigațiilor și tratamentelor bolnavilor de cancer, pe umerii pacienților există o povară financiară uriașă, aproximativ egală cu cea pe care o suportă statul, conform celui mai recent studiu al Academiei de Studii Economice din București. La nivel macroeconomic, impactul financiar poate ajunge la o valoare de 3,4 miliarde euro în următorii cinci ani, iar pierderile economice cumulate în România atât prin afectarea productivității pacienților, cât și a aparținătorilor, ajunge, în prezent, până la aproximativ 3% din PIB-ul României. Sunt cifre reale care au îndemnat la acțiune în România și în întreaga UE. Avem o strategie europeană de luptă împotriva bolii, sprijin politic solid, fonduri europene fără precedent, un Plan Național de Cancer și implicarea și susținerea Președintelui României. Avem la dispoziție deja mai multe instrumente financiare, care să ne ajute să luptăm eficient cu boala: Planul European de Cancer, Misiunea de luptă împotriva cancerului din Programul Orizont Europa, Programul de sănătate EU4Health, care sprijină accesul la screening, diagnostic precoce, tratament și îngrijire pe tot parcursul vieții pacienților”, a explicat dr. Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de luptă împotriva Cancerului și al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, responsabil al Programului European de Sănătate.
În domeniul combaterii și controlului cancerului, Programul Operațional de Sănătate (POS) este aliniat la toate inițiativele de elaborare a Planului european de combatere a cancerului și încorporează acum, pe domeniile pe care le finanțează, întreg lanțul de servicii și măsuri: de la prevenție la diagnostic, tratament și până la paliație. Integrarea serviciilor astfel încât pacienții să beneficieze de un parcurs corect, continuu, nefragmentat reprezintă o prioritate a noului Program de sănătate.
„Deoarece POS este la a doua rundă de discuții și negocieri cu reprezentanți ai Comisiei Europene, lansez invitația către experți și factorii interesați de a discuta mai aprofundat pe tema alinierii acestor două documente, inclusiv prin organizarea unor întâlniri interinstituționale. Pentru a evidenția importanța acordată măsurilor de combatere a cancerului, Programul de Sănătate a elaborat un număr de operațiuni de importanță strategică. Prioritatea 1 cuprinde investiții în infrastructura publică: finanțare pentru activități medicale de tip ambulatoriu sau acordate de asistență medicală extinsă. Vor fi prioritizate unitățile sanitare publice, care vor implementa programe de screening populațional, dar și de diagnostic și tratament. Sumele prevăzute se ridică la aproximativ 200 milioane euro. Prioritatea 3 cuprinde măsuri FEDR, dar și FSE: vor continua toate programele de screening începute ca pilot în perioada trecută. Pentru screeningul de cancer uterin vom avea aproximativ 170 milioane euro, pentru cancerul mamar- 120 milioane euro, pentru cancerul coorectal – 120 milioane euro. Dorim să investim în echipamente care să faciliteze o mai bună diagnosticare, atât prin investiții în aparatură, cât și prin investiții în laboratoarele care vor furniza serviciile de screening. Am extins, în același timp, lista domeniilor de diagnosticare, iar ca noutăți, vom avea programe de screening pentru cancerul de prostată (aprox. 10-11 milioane euro), cancerul pulmonar (aproape 10 milioane euro), cancerul de cap și gât și programe de testare genetică (25 milioane euro). Prioritatea 7 cuprinde investiții de tip FEDR de aproximativ 110 milioane euro pentru institutele oncologice. Sperăm să reușim finanțarea unui centru de excelență în protonoterapie. În același timp, vor fi dotate și celelalte institute oncologice care nu vor reuși să devină beneficiare ale proiectului mare de protonoterapie”, a explicat Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
O parte dintre proiectele de screening începute în 2019- 2020 urmează să se implementeze până în 2023. „Începând cu anul 2019, avem în implementare pe întreg cuprinsul țării 13 proiecte, cu o valoare totală de 78 milioane euro finanțate în cadrul a 8 apeluri competitive. Aceste proiecte vizează programele de screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal și se implementează în toate regiunile de dezvoltare din România. S-a avut în vedere atât creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, dar și dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic, în special cu privire la creșterea nivelului de competențe ale personalului medical implicat în derularea acestor programe. Avem în vedere un grup țintă de peste 950.000 de persoane, dintre care estimăm că peste 350.000 sunt din zona rurală, și peste 500.000 din cadrul grupurilor vulnerabile”, a anunțat Ion Daniel Popa, director general Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman.
O altă componentă importantă de finanțare a sănătății vine prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Dacă ne referim strict la Oncologie, putem vorbi de 3 sectoare. Cel mai important este sectorul care vizează o parte de screening pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin – caravane medicale care vor merge în comunități defavorizate, unde accesul la servicii medicale, fie ele și de prevenție, este foarte scăzut. Ținta este să obținem o scădere a incidenței, a mortalității, astfel încât trebuie să existe și o arondare la centre regionale, iar toți pacienții identificați să poată avea acces facil și real la serviciile medicale necesare ulterior diagnosticării. Un al doilea punct se referă la investițiile în infrastuctură – există deja o listă de 49 de unități medicale, din care 25 vor fi adresate cu prioritate. Între acestea, unitățile care vizează strict zona de Oncologie sunt Institutul Regional de Oncologie Timișoara (spital nou), Spitalul Județean de Urgență Giurgiu (presupune, într-o primă etapă, secții de Oncologie și Cardiologie). Spitalul de Copii Victor Gomoiu din București (un nou centru de excelență în oncopediatrie), Spitalul Județean de Urgență Arad (secție nouă de radioterapie), Policlinica municipală din Constanța (zonă nouă de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Alba- Iulia (relocarea și modernizarea secției de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Pitești (laborator de radioterapie). De asemenea, mai vorbim și de o modernizare de aproximativ 30 de unități medicale în ambulatoriu. Cel de-al treilea punct se referă la resursa umană – programe ample de formare pentru medici și asistente din mai multe specialități, inclusiv Oncologie”, a completat și dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Accesul la terapii inovatoare
„O componentă importantă în Planul Național de Combatere a Cancerului este accesul la molecule inovatoare. Înregistrăm o întârziere de 7 ani la includerea noilor molecule în programele uzuale și o întârziere de aproximativ 4 ani la accesarea trialurilor clinice internaționale. Dacă vrem să dăm acces cetățenilor la molecule inovatoare, trebuie să rezolvăm foarte repede aceste probleme. Eu am avut o propunere legislativă care a trecut de Senat prin care am solicitat aplicarea acordului tacit într-un interval de 30 de zile”, a atenționat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat.
În anul 2021 au fost aprobate, în cadrul a trei Hotărâri de Guvern, 16 DCI noi sau cu extindere de indicație, pe ariile oncologice. „Dintre acestea, una dintre ele putem să o considerăm piesa de rezistență, anume terapia CAR-T pentru ambele indicații aprobate centralizat. Cu toții știm și suntem conștienți de faptul că afecțiunile oncologice sunt foarte agresive și necesită instituirea rapidă a tratamentului, unele forme tumorale fiind fatale în câteva săptămâni dacă nu sunt tratate. ANMDMR și, în special, Direcția evaluare tehnologii medicale, depune toate eforturile pentru a asigura pacienților români accesul la aceste terapii inovative, terapii pe care pacienții din alte țări le primesc, terapii eficiente și sigure, cu alternative reduse, sau fără alternative terapeutice”, a explicat dr. farm. pr. Felicia Ciulu-Costinescu, director general Direcția generală de Inspecție Farmaceutică și coordonator Departament Evaluare Tehnologii Medicale, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Proiectul „Împreună Învingem Cancerul”
Povara societală a cancerului, disparitățile de acces la servicii de sănătate pentru cancer și variabilitatea modalităților de diagnostic și tratament sunt considerabile pentru România. Fundația unui plan de combatere a cancerului trebuie să conțină o analiză amănunțită a situației actuale și a resurselor disponibile în vederea stabilirii unor ținte fezabile și realiste.
Proiectul „Împreună Învingem Cancerul” și-a propus colectarea, analiza și prioritizarea unor opinii avizate de la profesioniștii care lucrează în Oncologie, Hemato- oncologie și arii conexe (echipă Experți), într-o manieră comprehensivă, și concretizarea acestora într-un document sintetic de recomandări pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului.
Domeniile orizontale analizate au fost: prevenția primară în cancer, prevenția secundară în cancer (screeningul și depistarea precoce), diagnosticul cancerului, tratamentul cancerului, monitorizarea cancerului, servicii de suport și reinserția socială în cancer, îngrijirile paliative în cancer, traseul pacientului oncologic.
Domeniile transversale analizate au fost: guvernanța serviciilor de sănătate pentru cancer, organizarea serviciilor de sănătate pentru cancer, finanțarea serviciilor de sănătate pentru cancer, infrastructura serviciilor de sănătate pentru cancer (resurse materiale, tehnologii de diagnostic și tratament), resurse umane implicate în furnizarea serviciilor de sănătate pentru cancer, sistemul informațional aferent serviciilor de sănătate pentru cancer, coordonarea îngrijirilor pentru cancer (inclusiv echipe multidisciplinare, tumor boards), asigurarea și controlul calității / standardizarea serviciilor de sănătate pentru cancer, cercetarea în cadrul serviciilor de sănătate pentru cancer.
„Considerăm că acum este momentul în care lupta cu cancerul trebuie transformată într-o ofensivă organizată și susținută pentru a trece de la micile reușite individuale, la victorii consistente pentru marea majoritate a populației, iar acest lucru nu este posibil decât printr-o abordare comprehensivă și organizată cum este implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului. Am participat la această inițiativă pentru că am avut și avem în continuare credința că există un moment optim și favorabil la nivel european pentru a discuta despre acest subiect și că România are o fereastră unică de oportunitate pentru următorii ani, din perspectiva accesului la surse adiționale de finanțare. Considerăm că finanțarea unui plan de combatere a cancerului trebuie să conțină o analiză amănunțită a situației actuale și a resurselor disponibile în vederea stabilirii unor ținte fezabile și realiste”, a afirmat dr. Adrian Pană, expert politici de sănătate publică, strategul proiectului „Împreună Învingem Cancerul”.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro