Studiu post-electoral IRES: Generatia social media si convergenta Facebook-TV-mobil au dus la victoria lui Klaus Iohannis

„Convergenta intre Facebook, televiziune si telefonie mobila a fost reteta care a dus la marea mobilizare la vot in turul al doilea” al prezidentialelor, castigat de Klaus Iohannis, potrivit unui studiu realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie – IRES, referitor la motivatiile alegatorilor la alegerile din 16 noiembrie. Acesta arata ca un sfert dintre alegatori s-au hotarat cu cine sa voteze intre tururi, iar o treime spun ca au fost influentati direct de incidentele din diaspora.

Studiul prezentat joi de IRES a fost realizat in perioada 18-24 noiembrie 2014 pe un esantion de 1.271 de persoane cu varste de 18 ani si peste. Esantionul a fost multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national, eroarea maxima tolerata pentru reprezentativitate fiind de ￂ 2,9%. Interviurile s-au desfasurat prin metoda CATI (interviuri telefonice).

Potrivit IRES, „elementul declansator a fost modul de organizare de catre Guvern a sectiilor din diaspora si reactia institutionala guvernamentala. Spatiul public devine prin retele de socializare un spatiu emotional. Noul spatiu emotional inlocuieste spatiul public si asistam, in consecinta, la o dramatizare a experientei politice, la o mondializare sentimentala prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict.”

Ce arata studiul post-electoral:

Entuziasmul popular creste directia buna in care merge tara

54% dintre respondenti considera ca in Romania lucrurile se indreapta intr-o directie buna (proportie semnificativ mai ridicata decat in mod obisnuit) si doar 33% mentioneaza ca lucrurile se indreapta intr-o directie gresita. 12% nu raspund, iar 2% dintre intervievati nu stiu sa o aprecieze.

Dintre persoanele intervievate, 93% declara ca au fost la vot in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, iar restul de 7% declara ca nu s-au prezentat la urne. O supra-raportare deja obisnuita pentru Romania si foarte frecventa si in UE.

Un sfert dintre votanti s-au hotarat intre tururi, dar 32% spun ca au fost influentati direct de incidentele din diaspora

Cei mai multi respondenti s-au hotarat cu cine vor vota in turul al doilea al alegerilor prezidentiale inainte de derularea campaniei pentru turul 1 al alegerilor (69%), 24% s-au hotarat cu privire la acest aspect in perioada dintre turul 1 si turul 2, iar 6% dintre respondenti s-au decis in timpul campaniei pentru turul 1. 2% dintre cei intervievati nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

65% dintre persoanele chestionate mentioneaza ca modul in care s-a desfasurat votul in turul 1 in diaspora nu le-a influentat decizia de a merge la vot, iar 32% declara ca acesta le-a influentat decizia. 3% dintre respondenti nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

42% dintre respondenti mentioneaza ca au avut un membru al familiei in strainatate pe perioada votului, iar 58% spun ca nu au avut.

Sfaturile rudelor sau ale prietenilor din diaspora au fost decisive. Televiziunile care au transmis protestele din strainatate au fost cel mai important catalizator

Mai mult de jumatate (53%) dintre cei 42% care au avut un membru al familiei in strainatate pe perioada votului au discutat cu acestia despre vot, iar 47% dintre ei, nu au discutat acest aspect cu membrii familiei aflati in strainatate.
88% dintre cei chestionati declara ca nu au fost sfatuiti sa voteze cu un anume candidat, iar 12% declara ca au fost sfatuiti in acest sens.
Dintre cei 12% care mentioneaza ca au fost sfatuiti sa voteze cu un anume candidat, 28% precizeaza ca au urmat sfatul in cauza, iar 72% declara ca nu au urmat respectivul sfat.
Doar 6% dintre respondenti sustin ca nu au vazut la televizor protestele romanilor care nu au putut sa voteze in cateva capitale europene, dar 94% dintre cei intervievati au vazut aceste proteste.
Posturile de televiziune pe care cei chestionati le-au urmarit intre turul 1 si turul 2 al alegerilor prezidentiale sunt: Realitatea TV (25% dintre respondenti), Antena 3 si ProTV (cate 16%), B1 TV (8%), Romania TV (7%), Digi24 (6%), TVR 1 si Antena 1 (cate 5%), Kanal D (1%), alt post (2%), toate canalele (1%). 4% dintre respondenti mentioneaza ca nu au urmarit niciun canal de televiziune, iar 6% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

Internetul – un mediu important de catalizare a protestului si de contagiune

54% dintre intervievati utilizeaza internetul, restul de 46% nu il utilizeaza.
Dintre cei 54% respondenti care utilizeaza internetul, 46% au urmarit mesajele candidatilor la presedintie sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmarit pe acestea pe internet.
Dintre cei 54% intervievati care utilizeaza internetul, 42% nu au un cont pe o retea de socializare, iar 58% – au un cont pe o astfel de retea.
Cel mai frecvent mentionate retele de socializare ale persoanelor intervievate (58% din cei care au astfel de conturi, dintre cei 54% care declara ca folosesc internetul) sunt: Facebook (93%, prima mentiune, 1% a doua mentiune), Twitter (1% prima mentiune, 5% a doua mentiune), Yahoo (2% prima mentiune, 3% a doua mentiune), Google Plus si Skype (cate 1% prima mentiune, 1% a doua mentiune). Alte retele de socializare amintite (a doua mentiune au fost): Hi5, Instagram, WhatsApp si LinkedIn.
Dintre cei 54% care declara ca folosesc internetul, 58% mentioneaza ca au urmarit campania electorala dinaintea scrutinelor, iar 42% spun ca nu au urmarit-o.
70% dintre cei care utilizeaza internetul considera ca internetul si retelele de socializare au influentat participarea la vot, 24% considera ca nu au influentat, iar 6% nu stiu daca acestea au avut vreo influenta asupra participarii la vot.
Doar 13% dintre respondentii care au declarat ca folosesc internetul au trimis sau redirectionat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% sustin ca nu au facut acest lucru.
De asemenea, 24% dintre cei 54% care utilizeaza internetul au dat like unor pagini sau mesaje ale candidatilor la alegerile prezidentiale, iar restul de 76% nu au realizat aceasta actiune.

„Motivele” prezentei masive de la vot in turul a lI lea. Peste 1 milion de voturi negative (vot impotriva)

Cei mai multi dintre respondentii care au mers la vot, au facut acest lucru pentru a vota un anumit candidat (66%), 11% au mers pentru a vota impotriva unui candidat, 6% ca sa voteze pentru binele tarii sau binele personal, 4% pentru a vota in favoarea schimbarii, iar 3% datorita simtului civic, pentru a-si exercita un drept cetatenesc. 6% dintre cei chestionati nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.
6 din 10 intervievati au mers la vot insotiti, iar 4 din 10 – au mers la vot singuri.
Dintre cei 60% care declara ca au fost insotiti la vot, 55% mentioneaza ca au fost insotiti de sot sau sotie, 25% – de familie, 6% – de copii, alti 6% – de prieteni, 2% – de parinti, 2% – de vecini si 1% de frati sau surori.

Emotiile pozitive si negative ale victoriei

Sentimentele pe care le-au avut respondentii la aflarea vestii ca presedintele ales este Klaus Iohannis au fost de: bucurie (55%), tristete (14%), dezamagire (2%), speranta (1%), maine/frustrare (0.7%), surprindere/uimire (0.5%), liniste (0.4%), respectiv usurare (0.3%). 19% dintre respondenti declara ca nu au avut nici un sentiment, iar 6% nu stiu sau nu raspund intrebarii.
67% dintre cei chestionati considera ca Iohannis a meritat sa castige, 18% – ca nu a meritat, iar 15% nu stiu sau nu raspund.
46% dintre respondenti considera ca declaratiile lui Traian Basescu nu au contribuit la victoria lui Klaus Iohannis, 31% cred ca acestea au contribuit la victoria presedintelui ales, iar 22% dintre respondenti nu stiu.

Peste 15% dintre votantii lui Ponta trec in tabara invingatorului, cand sunt chestionati despre turul I

68% dintre cei chestionati declara ca au votat cu Klaus Iohannis, iar 32% declara ca au votat cu Victor Ponta.
Dintre respondentii care declara ca au votat in primul tur al alegerilor prezidentiale, 49.9% sustin ca l-au votat pe Klaus Iohannis, 31.6% – pe Victor Ponta, 5.2% – pe Calin Popescu Tariceanu, 4.4% – pe Monica Macovei, 2.8% – pe Elena Udrea, 2.3% – pe Corneliu Vadim Tudor, 0.8% – pe Teodor Melescanu, 0.4% – pe Dan Diaconescu, 0.3% – pe William Brinza si 0.1% – pe Zsolt Szilagyi.
Partidele pentru care respondentii declara ca au o simpatie sunt: PSD (9%), PNL (5%), ACL (2%), PDL (2%), UDMR (0.8%), PNTCD (0.3%), USL (0.3%). 74% dintre respondenti mentioneaza ca nu au nicio simpatie pentru vreun partid politic.

Impactul campaniei electorale

Dintre activitatile electorale mentionate, respondentii precizeaza ca au intalnit: afisarea semnelor sau afiselor electorale in zona in care ei locuiesc (79%), reclame electorale la TV sau radio (61%), vizitarea la domiciliu pentru prezentarea de informatii despre candidatul pe care respectivii sustinatori il sprijineau (11%). Cate 1% dintre respondenti mentioneaza ca le-au fost (lor sau unui membru al familiei) oferite bani, alimente sau bunuri mai scumpe cu scopul de a fi determinati sa voteze pentru candidatul pe care sustinatorii il sprijineau, respectiv ca au fost amenintati (ei sau un membru al familiei) cu scopul de a fi determinati sa voteze pentru candidatul pe care sustinatorii in cauza il sprijineau.

Votul din diaspora si reactia neadecvata a Guvernului – explicatia pentru victoria lui Klaus Iohannis

Respondentii din Transilvania si Banat declara ca modul in care s-a desfasurat votul in ultimul tur din diaspora a avut o influenta asupra deciziei lor de vot in proportie mai ridicata decat respondentii din Moldova sau din Sudul tarii.
Votantii lui Klaus Iohannis, de asemenea, declara in proportie aproape dubla (40,4%) comparativ cu votantii lui Victor Ponta (22,6%) cum ca desfasurarea votului din diaspora a avut o influenta asupra propriei decizii de vot.
Femeile declara in proportie mai ridicata decat barbatii cum ca au discutat despre vot cu o persoana din familie care sa fie plecata in strainatate in perioada organizarii celui de-al doilea tur de scrutin; de asemenea, respondentii de 50 de ani si peste spun acest lucru in proportie mai ridicata decat cei sub 50 de ani. Mai mult, cu cat sunt mai educati, cu atat respondentii care au avut pe cineva din familie in strainatate pe perioada votului declara ca au abordat acest subiect in discutiile pe care le-au avut cu acele persoane. Participantii la studiu din Transilvania si Banat declara ca au discutat aceste lucruri cu persoanele din familie plecate in strainatate in proportie mai ridicata decat rezidentii din alte regiuni ale Romaniei.

Bunicii au ascultat de nepoti si fii

Respondentii sub 35 de ani declara in proportie semnificativ mai ridicata decat cei trecuti de aceasta varsta cum ca au primit pe timpul alegerilor un sfat de a vota cu un anumit candidat. De asemenea, cu cat sunt mai educati, cu atat respondentii declara in proportie mai ridicata ca au primit asemenea sfaturi. Rezidentii din Transilvania si Banat, comparativ cu cei din Moldova sau cu cei din Sudul tarii, de asemenea, declara ca au primit sfaturi privind optiunea lor de vot pe perioada alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei.
Dintre cei care au primit un asemenea sfat, respondentii cu varsta de 65 de ani si peste au tins sa il urmeze in proportie semnificativ mai ridicata decat in randul celorlalte categorii de varste, conform propriilor declaratii (55,6%). Persoanele intre 35 si 64 de ani au facut acest lucru in masura mai redusa comparativ cu cele sub sau peste acest interval de varste.
Respondentii cu studii superioare care au primit un sfat privind optiunea lor de vot au ales sa tina cont de acesta in proportie foarte redusa ￢ 2%, comparativ cu persoanele cu studii elementare sau medii, care au facut acest lucru in proportie de 60%, respectiv 33%.
Respondentii care au rezidenta in mediul rural, de asemenea, au tins sa tina cont de aceste sfaturi in proportie mai ridicata decat aceia cu rezidenta in mediul urban, la fel si cei din Transilvania si Banat, comparativ cu respondentii din Sudul tarii sau cei din Moldova.

Votantii lui Iohannis mai internauti si mai determinati pentru vot negativ

Votantii lui Klaus Iohannis declara ca au tinut cont de aceste indemnuri in proportie dubla comparativ cu votantii lui Victor Ponta (31,9% vs. 14,8%).
Votantii lui Klaus Iohannis declara ca folosesc internetul in proportie de 58,3%, in timp ce proportia votantilor lui Victor Ponta care fac acest lucru este cu aproximativ 16% mai redusa. Mai mult, internautii care l-au votat pe Klaus Iohannis au urmarit mesajele de pe internet si campania candidatilor din mediul online in proportie semnificativ mai ridicata comparativ cu proportia internautilor care l-au votat pe Victor Ponta.
Proportia din randul votantilor lui Victor Ponta care declara ca principala motivatie pentru a-si exercita dreptul de vot in favoarea unui anumit candidat este mai ridicata decat a celor din randul votantilor lui Klaus Iohannis (71,6% vs. 66,1%), care declara, in acelasi timp, in masura mai ridicata cum ca principala lor motivatie a fost sa voteze impotriva celuilalt candidat (16% vs. 5,2%).

Victoria – bucuria celor tineri si mai ales a ardelenilor si banatenilor

Cu cat sunt mai tineri, cu atat respondentii declara in proportie mai ridicata ca sentimentul avut la aflarea vestii victoriei lui Klaus Iohannis a fost unul de bucurie (60,9% in randul categoriei 18-34 de ani, comparativ cu 44,9% in randul categoriei 65+ ani). Dupa cum este de asteptat, distribuirea respondentilor care declara ca au avut un sentiment de tristete la aflarea acestei vesti este inversa (9,3% in randul categoriei 18-35 ani vs. 22,4% in randul persoanelor de 65 de ani si peste. Respondentii cu studii medii sau superioare au avut un sentiment de bucurie atunci cand au vazut ca alegerile au fost castigate de Klaus Iohannis in proportie mai ridicata decat cele cu studii elementare. Cel mai putin s-au bucurat de victoria acestuia respondentii din Sudul tarii (49,3%), iar cel mai mult, asa cum era de asteptat, respondentii din Transilvania si Banat (61,8%).
Respondentii de sex masculin considera in proportie mai ridicata decat cei de sex feminin cum ca Iohannis a meritat sa castige aceste alegeri prezidentiale. Mai mult, cu cat persoanele intervievate sunt mai tinere, cu atat acestea declara acest lucru in proportie mai ridicata: 79,1% dintre tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani, comparativ cu 55,1% dintre respondentii cu varsta de 65 de ani si peste. Si in acest caz se observa o diferenta in functie de nivelul de educatie al intervievatilor, persoanele cu studii medii si cele cu studii superioare considerand ca Iohannis a meritat victoria in proportie semnificativ mai ridicata decat cele cu studii elementare.

Consideratii IRES pe marginea studiului:

Elementul declansator a fost modul de organizare de catre Guvern a sectiilor din diaspora si reactia institutionala guvernamentala. Spatiul public devine prin retele de socializare un spatiu emotional. Noul spatiu emotional inlocuieste spatiul public si asistam, in consecinta, la o dramatizare a experientei politice, la o mondializare sentimentala prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul in care diaspora romaneasca a comunicat cu tara intre cele doua tururi demonstreaza foarte bine acesta teza descrisa de studiile contemporane de sociologia comunicarii, ceea ce a transformat mediul emotional in comunitati de indignare. Aceasta mondializare sentimentala a fost vizibila in cadrul primaverilor arabe, dar si in alte fenomene recente deoarece in societatea emotiilor nu exista granite, dispar distantele, chiar daca emotiile foarte intense sunt de scurta durata.

Un lucru care explica posibilitatea cresterii rapide a unei emotii este fenomenul convergentei media (Mc Chesney, R. W., Corporate Media and the Threath to Democracy, New York, 1997), mediile se amplifica una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonanta pentru Facebook sau invers. Credem ca pentru revolta de la urne dintre turul I si II al alegerilor prezidentiale, Facebook, fara televiziune si telefonie mobila, ar fi avut o mult mai redusa contributie la inflamarea afectiva contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasa a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitarii unui drept. Cele trei canale amintite formeaza astazi o transmedia, genereaza o cultura hibrida de convergenta, de fapt, o adevarata fabrica de contestare (jamming culture) ce poarta impotriva politicii clasice o adevarata guerilla semiotica.

Cercetarile recente arata ca solidaritatea electronica este rapida, dar nu are efecte pe termen lung asupra politicii, lucru foarte evident daca studiem primaverile arabe. Curentele emotionale, daca nu sunt captate si articulate institutional, se pierd foarte repede, iar marile angajamente din aceste marete varfuri de emotie sunt repede uitate de catre participanti.

Media are un rol important aici deoarece, asa cum constata si Paulo Virilio, sentimentul de frica este amplificat de media, intrucat milioane de oameni pot trai sincronic aceeasi emotie. ￢Bomba informatica￢ este mai puternica decat cea nucleara deoarece propaga emotie la scara globala si poate crea panica, o comunitate suferinda a emotiei. Trecem astfel de la o democratie a opiniei la una a emotiei, acest lucru poate ca explica foarte bine valurile de intoleranta si violenta atitudinala si verbala care a cuprins retelele in campania electorala pentru alegerile prezidentiale din Romania.