Toppinen, liderul trupei Apocalyptica: "One e cover-ul meu preferat. Cred ca o sa-l cantam si in Romania"
Eicca Toppinen vorbeste, intr-un interviu acordat lui Kirk – directorul muzical al City FM, despre cum isi alege Apocalyptica piesele din concert, imbinarea muzicii clasice cu cea rock si despre muzicienii care i-au influentat stilul: Bjork, Tom Waits si Bach.
Pentru ca „One” a trupei Metallica este cover-ul sau preferat, Toppinen spune ca este posibil ca melodia sa fie inclusa in concertul din 14 august, din cadrul festivalului Stufstock.
Kirk: Buna, Eicca! Cum e in Austria?
Eicca: Ploua ca dracu’ 😀
Kirk: Azi sunteti in Austria, mai aveti 2 show-uri in Europa, plecati apoi in Statele Unite iar dupa Ozzfest veniti in Romania. Nu va e greu sa cantati dupa ce ati mers atata amar de drum?
Eicca: E totul ok. Nu e nici o problema, inainte de show-ul din Romania cred ca avem vreo 2 zile de pauza. Oricum este un turneu lung, mai avem 20 de spectacole in octombrie iar seria concertelor va continua pana la Craciun.
Kirk: Stiu ca ai studiat la Academia Sibelius. Cum e sa canti rock dupa ce ai studiat muzica clasica? E muzica rock apropiata de cea clasica si unde vezi apropieri si diferente intre cele doua genuri?
Eicca: Noi toti am inceput sa cantam la violoncel undeva intre 6 si 9 ani. Si cred ca fiecare studiaza instrumentul, nu un anumit gen muzical. Evident, la Academie am studiat muzica clasica, dar am crescut ascultand rock, asa ca pentru noi a fost ceva normal sa cantam Metallica la violoncel. A fost chiar amuzant, iar noi cantam ce ne place. Ne place si muzica clasica, insa niciodata nu catalogam cele doua genuri ca fiind foarte diferite. Pana la urma e vorba de emotiile pe care ti le da muzica, indiferent de gen.
Kirk: Spune-mi, te rog, trei opere ale lui Sibelius pe care le-ai recomanda cuiva care vrea sa patrunda in muzica acestuia, unul din cei mai cunoscuti compozitori pe care i-a dat Finlanda.
Eicca: Este cunoscut pentru ca este si cel mai bun:) Cred ca simfoniile sale trebuie ascultate, la asta Sibelius este cel mai bun. Si toate simfoniile sale sunt excelente, asa ca acestea trebuie trecute in revista chiar daca esti un fan al muzicii rock.
Kirk: Eicca, tu esti “capitanul” celor de la Apocalyptica. Spune-mi de ce ai ales sa cantati Metallica pe primul album?
Eicca: Metallica era pe val la acel moment. In plus eu am crescut cu muzica formatiei Metallica si intotdeauna am iubit cantecele trupei. Ei au si o anumita melodicitate, spre deosebire de alte trupe (Anthrax, Sepultura sau Pantera), o melodicitate care se potrivea cu violoncelele.
Kirk: Cand intrati in studio, ce aveti in minte si cum creati muzica?
Eicca: Cand compunem o piesa, eu fac cea mai mare parte (in general). Caut sa compun cat se poate de variat, asa ca le compun la pian, violoncel sau chitara. Cam asa se ajunge ca melodiile sa aiba diverse “arome”, pentru ca tema unei piese este gandita pe instrumente diferite.
Kirk: Cat de mult te influenteaza muzica pe care ai studiat-o atunci cand faci aranjamentele muzicale?
Eicca: Ca sa fiu sincer, eu unul nu am studiat atat de multa teorie la academie. Nu stiu! Personalitatea mea imbina cele doua genuri (metalul si clasicul), insa in general, cand facem un cantec nou, lucram mai mult ca un ansamblu de muzica clasica.
Kirk: Cum va alegeti copertele pentru albume?
Eicca: In general ne implicam in realizarea copertei – pe aceasta trebuie sa apara un violoncel, iar artistul care o realizeaza trebuie sa surprinda in imaginea respectiva cat mai mult din ce transmite muzica de pe album. Din acest motiv coperta este foarte importanta pentru noi.
Kirk: Voi folositi mult violoncelul. Cum realizati apropierea acestui instrument de muzica rock? In muzica rock trebuie sa ai si show pe scena, iar violoncelul nu este un instrument care sa-ti dea prea multa libertate de miscare.
Eicca: Fiind vorba de instrumente cu coarde, le folosim intr-un mod cat mai apropiat de cel traditional. In show-urile noastre, tinand cont de faptul ca violoncelul este un instrument aparte, poti descoperi o gramada de atribute ale acestuia care il fac cu adevarat frumos.
Kirk: Am o verisoara care canta si ea la violoncel. Insa apropo de ce ziceam mai devreme, cand voia sa se distreze si sa se agite, se apuca de cantat la pian.
Eicca: Da! Fac si eu asta foarte des (rade). Nu sunt un bun pianist! Am petrecut atat de mult timp cu violoncelul incat, cand vreau sa ma relaxez, incerc sa cant la un alt instrument. Imi place mult sa bat la tobe.
Kirk: Poate faci un jam session la tobe cand veniti in Romania?
Eicca: Nu! (iar rade) Tobosarul nostru, Mikko, o face foarte bine, asa ca nu indraznesc sa ma ating de tobe.
Kirk: Aveti multe cover-uri. Care v-a iesit cel mai bine?
Eicca: Pai una din favoritele mele este de pe Inquisition Simphony, piesa celor de la Sepultura, si imi mai place cum a iesit One-ul celor de la Metallica. Aici avem un sound foarte metal. Asta cred ca e cea mai buna. One de la Metallica.
Kirk: O sa o cantati si aici, in Romania?
Eicca: Noi nu stim niciodata cu atat de mult timp inainte ce o sa cantam, iar setlistul il facem in general in ziua concertului, in functie de festivalul la care participam. Ne interesam si ce fel de public o sa avem si cat timp are afectat Apocalyptica pe scena. In Romania cred ca o sa cantam One, dar nu pot promite asta. (rade)
Kirk: Spune-mi 3 muzicieni rock care ti-au influentat muzica si 3 compozitori de clasica care ti-au placut.
Eicca: Din pop-rock imi plac: Tom Waits, Bjork si… James Hatfield evident. Din clasica: Shostakovich (numarul 1 in preferintele mele), Sibelius si Bach.
Kirk: Ce inseamna Apocalytica in muzica rock in clipa de fata?
Eicca: Nu stiu. Cred ca a prins mult aceasta apropiere intre rock si clasic. In plus, cred ca nu eu sunt cel mai potrivit sa spun ce inseamna Apocalyptica. Pentru mine insa Apocalyptica este un proiect care s-a dezvoltat natural. Am crescut facand Apocalyptica, asa ca nu pot sa spun obiectiv si sa stiu ce inseamna Apocalytica in muzica rock pentru ceilalti.
„I’m not Jesus” de pe cel mai recent album al trupei – „Worlds collide”