Tuberculoza trece, stigmatizarea rămâne: „Și acum se mai ferește lumea de mine, deși au trecut aproape șase ani”

Luana Ene are 30 de ani și e asistentă medicală la un spital din București. La 25 de ani a fost diagnosticată cu tuberculoză. Au urmat șase luni de tratament, două luni în spital și patru luni acasă. Chiar dacă după două săptămâni nu mai era contagioasă și după terminarea tratamentului complet era vindecată, tot s-a simțit dată la o parte. Unii dintre cunoscuți au rărit întâlnirile cu ea de teamă să nu ia boala, iar unii colegi de serviciu au început să o ocolească, deși lucrau în spital și, teoretic, ar fi trebuit să știe mai multe despre tuberculoză.

Povestea de stigmatizare a Luanei e povestea celor mai mulți bolnavi de tuberculoză. Despre aspectele strict medicale ale bolii, despre ce se întâmplă de obicei, dar și despre excepții, am vorbit, în partea a doua a articolului, cu Florin Mihălțan, medic primar în pneumologie și profesor doctor în științe medicale.  

„În 2015, nu împlinisem încă 25 de ani, am început să am o tuse seacă, transpirații nocturne, respiram greu, aveam o stare generală foarte proastă. Inițial am zis că poate o fi vreo răceală, dar toate astea au durat vreo două săptămâni și jumătate și nu treceau cu nimic”, își amintește Luana.

Stau de vorbă cu Luana pe Zoom. Nu ne-am întâlnit față în față, pe de o parte pentru că încă sunt incerte condițiile pandemice în care te poți întâlni în siguranță cu o persoană străină. Pe de altă parte, am primit contactul ei de la Asociația Pacienților cu Tuberculoză Multidrogrezistentă (ASPTMR), unde ea este voluntar, și nu știu care e situația ei medicală, dacă a terminat tratamentul și dacă mai este sau nu contagioasă. În plus, trebuie să recunosc, nu știu prea multe despre tuberculoză. Aflasem de la Vlad, un pacient care trăiește cu HIV, că persoanele cu tuberculoză au acum parte de tratamente foarte bune și că ajung să nu mai fie contagioase, dar detaliile nu îmi erau clare. La fel ca mine, multe persoane, indiferent de nivelul de educație, nu știu în ce măsură se vindecă tuberculoza și, în loc să ceară detalii, păstrează distanța, provocându-le pacienților sentimente de însingurare.

Cât de eficient e tratamentul împotriva tuberculozei? Ce înseamnă că nu mai ești contagios sau că mai ești contagios doar într-o mică măsură? Cât de aproape poți să stai de o persoană diagnosticată cu tuberculoză fără a lua boala? Tuberculoza chiar se vindecă sau rămâne în organism în stare latentă? Aveam să primesc aceste răspunsuri direct de la Luana, care își dorește ca oamenii sănătoși să știe cât mai multe despre tuberculoză, ca să nu-i mai stigmatizeze pe cei care au boala. Mai multe informații medicale am primit de la Florin Mihălțan, medic primar în pneumologie, profesor doctor în științe medicale.

Diagnosticul de tuberculoză: „Am avut un șoc de mi-a căzut părul din cap”  

Pentru că răceala nu dădea semne că s-ar vindeca, Luana s-a hotărât să facă o radiografie la spitalul unde lucra ca asistentă medicală, spitalul de reumatologie Ion Stoia. Medicul radiolog i-a spus atunci că plămânul ei drept e plin de lichid, că nu arată bine deloc și că trebuie să se ducă urgent la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Luana a ieșit din tura de noapte, s-a dus acasă și s-a dormit puțin, iar în după amiaza aceleiași zile s-a dus la Marius Nasta.

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de wellbeing www.smartliving.ro