Ultima zi pentru tranzitul de gaze rusești prin Ucraina. Care sunt marile provocări după oprirea aprovizionării cu gaze de la Gazprom

Acordul pe cinci ani privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina expiră în ultima zi din 2024. De miercuri, 1 ianuarie 2025, gigantul rus Gazprom nu va mai livra niciun metru cub de gaz prin Ucraina către țările europene, în condițiile în care acordul cu Ucraina nu a mai fost prelungit. România și Ungaria au încheiat acorduri de gaz cu Turcia, care importă gaze din Rusia, acestea putând ajunge în Europa prin Marea Neagră. Prețul gazului este în creștere, depozitele se golesc rapid, iar iarna se anunță mai grea decât altele.

Deja, Gazprom a început să pompeze volum redus de gaz, urmând să scadă la zero în primele ore ale zilei de 1 ianuarie.

Gazprom a anunțat că va livra doar 37,2 milioane de metri cubi marți, comparativ cu 42,4 milioane de metri cubi în mod obișnuit, potrivit Reuters.

Ucraina a refuzat să negocieze un nou acord, după aproape trei ani de război. Acest acord era o afacere din care câștigau ambele părți, Gazprom din vânzarea de gaze, iar Ucraina din taxe de tranzit. Astfel, Ucraina renunță la aproximativ 800 de milioane de dolari pe an din taxele de tranzit de la Rusia. În același timp, Gazprom va pierde aproape 5 miliarde de dolari din vânzările de gaze către Europa prin Ucraina.

Înainte de a invada Ucraina, Rusia deținea o cotă importantă din piața de gaze europeană, ajungând până la 35%. Războiul a distrus afacerea gigantului Gazprom, care în 2023 a înregistrat o pierdere de 7 miliarde de dolari. Livrările au scăzut până la 8% din cât furniza Gazprom înainte de război.

Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu aproape trei ani, Europa a luat măsuri pentru a scăpa de dependența de gaze rusești și pentru a găsi alte surse de aprovizionare cu gaze. Astfel, Rusia a pierdut teren în fața unor rivali precum Norvegia, Statele Unite și Qatar. Norvegia și SUA au devenit cei mai mari doi furnizori din Europa.

Oprirea furnizării de gaze rusești a declanșat dispute în Republica Moldova și Slovacia

Chiar dacă în acești trei ani de război, livrările de gaze rusești au scăzut foarte mult, încă au rămas țări dependente de furnizarea prin Ucraina. Oprirea aprovizionării prin Ucraina va fi o lovitură majoră pentru Moldova. Dintre țările Uniunii Europene, Slovacia va fi cea mai afectată.

Ungaria, alt stat dependent de gaze rusești, se va aproviziona prin sud, prin conducta TurkStream de sub Marea Negră. Prin această conductă Turcia livrează cantități de gaze rusești.

Întreruperea furnizării de gaze rusești a declanșat dispute contractuale și politice, arată Euractiv.com.

Luni, premierul moldovean Dorin Recean a cerut Guvernului să înceapă pregătirea pentru eventuala naționalizare a companiei de gaze Moldovagaz, care este deținută în proporție de 50% de Gazprom.

Aceasta în condițiile în care Gazprom a anunțat că va suspenda exporturile de gaze către Moldova în dimineața de 1 ianuarie, din cauza datoriilor neachitate. Moldova contestă că are restanțe pentru transportul de gaze și acuză Rusia de destabilizare a țării, ceea ce Moscova neagă.

Prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat vineri că Slovacia va lua în considerare măsuri reciproce împotriva Ucrainei. Premierul Slovaciei a amenințat că va opri aprovizionarea Ucrainei cu energie electrică dacă Kievul va refuza în continuare să permită tranzitul gazului rusesc.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat sâmbătă pe Fico că a deschis un „al doilea front energetic” împotriva Ucrainei, la ordinul Rusiei. Slovacia a negat acuzația.

România și Ungaria pot importa gaze rusești după acordurile cu Turcia

Rusia furniza, înainte de război, aproximativ 40% din gazele naturale ale Europei, prin conducte pe sub Marea Baltică (Nord Stream), Belarus și Polonia, Ucraina și Turk Stream, prin Marea Neagră, până în Bulgaria, se arată într-o analiză Euronews.

Când a început războiul, Kremlinul a întrerupt majoritatea livrărilor prin conductele din Marea Baltică și Belarus-Polonia, invocând dispute cu privire la cererea de plată în ruble.

Nord Stream a fost aruncat în aer într-un act de sabotaj. Detaliile atacului rămân neclare. Kievul neagă orice implicare și a învinuit Rusia. Moscova susține în schimb că SUA au organizat atacurile, ceea ce Washingtonul neagă.

Reducerea aprovizionării cu gaz rusesc a provocat o criză energetică în Europa. Norvegia și SUA au intervenit pentru a umple deficitul de gaz al Europei, devenind cei mai mari doi furnizori.

Europa a acuzat Rusia de șantaj energetic, motiv pentru care a decis eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027.

Europa nu a interzis niciodată pe deplin gazul rusesc, chiar dacă banii pe care Moscova îi câștigă din exporturile către UE ajută la finanțarea războiului. Este o dovadă a cât de dependentă era Europa de gazul rusesc. Și, într-o măsură mult mai mică, încă mai este.

De asemenea, Europa continuă să importe gaz lichefiat, care a reprezentat 6% din importuri anul trecut. Datele comerciale indică faptul că transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) către Franța s-au dublat în prima jumătate a acestui an.

Între timp, România și Ungaria, membre UE, au încheiat acorduri de gaz cu Turcia, care importă gaze din Rusia, mai arată Euronews.

Prețul gazului este în creștere, depozitele se golesc rapid, iar iarna se anunță mai grea decât altele.

Europa este pregătită pentru un ianuarie mai rece decât de obicei, posibil cu niveluri mai slabe ale vântului, crescând cererea de gaze naturale exact în momentul în care continentul se confruntă cu expirarea acordului dintre Ucraina și Rusia, arată Bloomberg.

O combinație de vreme rece și vânt slab a împins deja Europa să își consume mai multe rezerve de gaz decât în ​​mod normal pentru această perioadă a anului. Se așteaptă ca aceste condiții să persiste până în februarie.

Statele Uniunii Europene își epuizează gazele din depozite în cel mai rapid ritm de la criza energetică de acum trei ani. În România, ritmul de epuizare a gazelor înmagazinate este chiar mai mare decât media europeană, arată datele Gas Infrastructure Europe. Motivele sunt vremea rece, care duce la creșterea consumului, și scăderea importurilor de gaze pe mare, arată Financial Times.

Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, gradul de umplere a depozitelor din UE este în medie de 73,1%. În UE, nivelurile de stocare erau aproape de 90% la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

În România, ritmul de golire este chiar mai mare decât media UE. Astfel, a ajuns la un grad de umplere de doar 67,4%, în aceste zile, de la 100% la mijlocul lui noiembrie. Practic, în doar o lună și jumătate, depozitele din România au rămas fără aproape o treime din cantitățile de gaze înmagazinate.

Pe piețele europene, gazele se tranzacționează la prețuri mai mari decât în urmă cu un an. Prețurile la gaze sunt ridicate, chiar dacă nu mai ating nivelurile record din timpul crizei energetice din 2022, din cauza importurilor ridicate de gaze lichefiate, care le-au înlocuit, în mare parte, pe cele rusești.

Pe bursa TTF din Amsterdam, relevantă pentru piața europeană, gazele sunt tranzacționate cu 47 euro/MWh, cu livrare luna următoare. În această perioadă, contractele futures de referință ale UE au atins cele mai înalte niveluri din acest an. Echilibrul pieței rămâne fragil, în condițiile în care chiar și cele mai mici perturbări stârnesc nervozitate.

Anul trecut, în aceeași perioadă, gazele erau tranzacționate cu 37-38 euro / MWh.