UPDATE Razvan Radu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Europene, reprezinta Romania la Curtea Europeana de Justitie intr-o actiune declansata de Comisia Europeana/ MAEur: Comisia Europeana a luat decizia de a amana sesizarea Curtii Europene de Justitie.

Romania va fi reprezentata in fata Curtii Europene de Justitie de un subsecretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), in procesul declansat in noiembrie 2011 de Comisia Europeana din cauza incalcarii unui regulament privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale. „Reprezentarea Romaniei in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene se realizeaza de catre agentul guvernamental cu rang de subsecretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), nu de o casa de avocatura”, potrivit unei informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews. La randul sau, MAEur informeaza ca subsecretarul de stat care va reprezenta Romania este Razvan Horatiu Radu.

• Potrivit CV-ului sau, Razvan Radu ocupa de pe 1 martie 2011 postul de subsecretar de Stat – agent guvernamental pentru Curtea de Justitie si Tribunalul Uniunii Europene. In perioada 1 august 2007 – 28 februarie 2011, a fost subsecretar de Stat – agent guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului Numele in cadrul Ministerul Afacerilor Externe. In perioada 1 septembrie 2006-1 august 2007 a fost Sef serviciu afaceri europene si relatii internationale la Consiliul Superior al Magistraturii.

In noiembrie anul trecut, Comisia Europeana a decis sesizarea Curtii Europene de Justitie pentru incalcarea de catre Romania a prevederilor unui regulament CE privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale. Pana acum, reprezentantii Ministerului Economiei spuneau ca nu au primit cererea de chemare in judecata, dar o asteapta, aceasta trebuind mai intai transmisa Grefei Curtii de Justitie. Imediat dupa ce vor primi cererea de chemare in judecata, autoritatile vor initia demersurile de stabilire a pozitei statului roman.

Pozitia respectiva va fi transmisa CJUE pe calea memoriului in aparare.

UPDATE Ministerul Afacerilor Europene a revenit cu precizari potrivit carora Comisia Europeana a luat decizia formala, in ianuarie 2012, de a amana sesizarea Curtii Europene de Justitie si, prin urmare, pe rolul sau nu exista aceasta o asemenea actiune.

• „CJUE nu a fost sesizata in legatura cu neindeplinirea de catre Romania a obligatiilor prevazute de Regulamentul nr. 1775/2005 si, prin urmare, pe rolul sau nu exista aceasta o asemenea actiune.
• Comisia Europeana a decis, la 23.11.2011, sa declanseze etapa contencioasa a actiunii in constatarea neindeplinirii de catre Romania a obligatiilor in cauza 2009/2193 referitoare la Regulamentul nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale.
• CJUE nu a fost insa sesizata intrucat, in decembrie 2011, Romania a denuntat conventiile bilaterale incheiate in anii 1986 si, respectiv 1996, intre guvernul roman si cel rus. In aceasta situatie, la 26.01.2012 Comisia Europeana a luat decizia formala de a amana sesizarea CJUE si a anuntat ca asteapta progrese in stabilirea unui nou acord privind transportul gazelor naturale compatibil cu Regulamentul (CE) nr. 1775/2005.
• In prezent, Romania- in dialog permanent cu Comisia Europeana- ia masuri pentru a indeplini obligatiile care ii revin in baza acestui regulament”, precizeaza Ministerul Afacerilor Europene.

Pe 23 mai, Ministrul Afacerilor Europene si ministrul economiei au prezentat in Guvern „o nota referitoare la declansarea fazei contencioase in fata CJUE in cauza 2009/2193, actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor privind accesul la conducta de gaze Isaccea-Negru Voda”. Intrebat de jurnalisti daca Romania a primit cererea de chemare in judecata, premierul Victor Ponta a raspuns afirmativ. „Acolo trebuie luata o decizie deja strategica (…)Trebuie sa prezentam punctul nostru de vedere si ministrul Economiei este cel care trebuie sa pregateasca acest raspuns”, a precizat Ponta.

„Intre timp, autoritatile romane poarta un dialog constant cu reprezentantii Comisiei Europene cu privire la aspectele care fac obiectul cauzei 2009/2193, inclusiv pentru cele aferente dialogului cu tarile terte. In functie de liniile principale ale apararii Romaniei in aceasta cauza, vor fi stabilite masurile care se impun a fi luate de autoritatile romane pentru a se asigura ca se respecta legislatia UE in materie”, sustine Ministerul Economiei.

Pe baza punctelor de vedere ale autoritatilor publice competente in domeniile care fac obiectul actiunilor pe rolul celor doua instante, precum si a tuturor celorlalte acte relevante in contextul respectivei actiuni, MAEur, prin agentul guvernamental, elaboreaza si transmite Grefelor instantelor toate actele de procedura necesare (observatii scrise, cereri introductive, memorii in aparare, replici, duplici etc.), sustinand in fata acestora pozitia Romaniei.

Principalele elemente ale argumentatiei Romaniei in cadrul fazei scrise a procedurii se aproba de Guvern prin memorandum, elaborat in comun de MAEur si de autoritatile publice competente in domeniile care fac obiectul respectivelor actiuni.

Potrivit informatiilor HotNews.ro, Romania nu se poate alinia normelor UE fiind constransa de doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa. Conventiile au fost denuntate, dar continua sa produca efecte pana in 2015, respectiv 2016. Vezi in text de ce a ajuns Romania la Curtea Europeana de Justitie.

Conventia semnata in 1996, alaturi de alta semnata in 1986, incalca legislatia comunitara, respectiv Regulamentului nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale (inlocuit in anul 2009 prin Regulamentul nr. 715/2009) care se aplica tuturor conductelor de transport de pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent daca astfel de conducte furnizeaza efectiv gaze naturale intr-un anumit stat membru sau daca transporta gaze mai departe in aval.

Astfel, pe 24 noiembrie 2011, in cadrul reuniunii Colegiului Comisarilor, s-a luat decizia sesizarii Curtii de Justitie a UE (CJUE) in cauza 2009/2193- actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor pentru incalcarea de catre Romania a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale.

• Romania a ajuns la Curtea Europeana de Justitie pentru ca cele doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza Romania. Practic, nimeni in afara de Gazprom nu poate avea acces la conducta de tranzit Isaccea – Negru Voda (printre trei fire de tranzit), chiar daca nu este folosita nici jumatate din capacitate.”Practic, conducta este rezervata de Gazprom si nimeni nu se poate intepa la ea ca sa realizeze exporturi, de exemplu”, spun surse din sector.
• Romania a reusit sa denunte aceste conventii la sfarsitul anului trecut. Insa, conform prevederilor respectivelor conventii, acestea continua sa produca efecte pana in anul 2015, respectiv anul 2016. Astfel, un proces la Curtea Europeana de Justitie este inevitabil. In cazul in care pierde, Romania ar putea plati amenzi uriase.
• Mai departe, pentru rezolvarea situatiei, Romania trebuie sa poarte discutii atat cu Federatia Rusa, cat si cu Bulgaria, care este, de asemenea, parte in proces ca acuzat (n.red. conducta Isaccea-Negru Voda tranziteaza si Bulgaria).
• De altfel, si in scrisoarea de intentie catre FMI se precizeaza ca „vom accelera negocierile in derulare pentru Acordul Interguvernamental pentru Gaze Naturale (IGA) cu Rusia si ne vom stradui de asemenea sa luam masuri pentru diversificarea ofertei de gaze”.

Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii aprovizionarii. In aceste conditii, din 2013, toate conductele de interconectare din Romania vor trebui sa asigure si „fluxul invers”, ceea ce inseamna permiterea exporturilor de gaze. Trebuie facilitate fluxurile de gaze naturale pe ambele sensuri, atat prin conducta Arad-Szeged, cat si viitoarea conducta Giurgiu-Ruse. Dar nu numai. Ci si prin conducta de interconectare cu R. Moldova prin Ungheni-Iasi.

HotNews.ro arata in vara anului trecut ca Romania se afla in plin proces de renegociere a Conventiei semnata la Moscova in 1996 cu Federatia Rusa. Aceasta conventie este foarte importanta in conditiile in care face referire atat la cantitatile de gaze rusesti livrate in Romania, cat si la tranzitul in tari terte.