Viitorul concediilor sau al muncii? Cum arată noul trend în rândul angajaților: Avantaje, dezavantaje și cui i se potrivește
Vă mai amintiți de popularul #staycation din timpul pandemiei? Era felul în care ne consolam că nu putem călători, așa că ne-am creat sejururi all-inclusive la noi acasă sau ne-am plimbat în țară, în excursii mai scurte și mai flexibile, în caz că se întâmpla ceva.
Odată cu „noua normalitate” post-Covid, dorința de a recupera milele pierdute și de a călători iar a explodat. Cu lumea redeschisă, mulți și-au planificat călătorii mult mai lungi decât clasicele 5-10 zile lucrătoare ale unui concediu „normal”. Așa s-a născut „workation”, sau ideea de a fi simultan și în vacanță, și la job.
Cu posibilitatea de a lucra de la distanță, dar și de a avea un număr de ore de lucrat flexibil, ideea acestui hibrid de muncă remote, din vacanță, a devenit populară mai ales în Statele Unite, acolo unde numărul de zile libere legale este mult mai mic decât în Europa. Și de ce nu ar face asta, acum că pandemia de Covid a schimbat radical modul în care ne raportăm la mersul la job?
Obișnuiți de acum cu munca remote, dar și cu chef de vacanță, pentru unii angajați, apariția trendului numit „workation” se potrivește mănușă.
Mai ales că, în era post-Covid, multe companii și-au dat seama că pot lucra și fără a fi nevoie de o locație fixă și au devenit mai flexibile în ceea ce privește prezența fizică la birou. Desigur, nu toți angajații s-ar putea califica pentru workation. Cert este însă că un lucru care părea doar un vis frumos înainte de pandemie a devenit, pentru unii, un mod de viață.
În Statele Unite, printre primele companii care au adoptat acest concept a fost Biroul pentru Patente și Mărci înregistrate, care le permitea, încă din 2012 angajaților să muncească de oriunde își doresc ei. Sau să își facă vacanța în timp ce muncesc.
INTERVIURILE HotNews.ro