Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria

În 15 august se sărbătorește Sfânta ​Maria. Este o sărbătoare populară în toată lumea și sunt câteva locuri celebre de pelerinaj, precum Fatima, Lourdes, Czestochowa (Polonia), Medjugorje (Bosnia) și locurile din Țara Sfântă.

• Adormirea Maicii Domnului se sărbătorește la 15 august și este cea mai importantă sărbătoare creștină a verii, fiind precedată în credința ortodoxă de două săptămâni de post.
• Fecioara Maria apare sub diferite nume în panteonul românesc, cele mai cunoscute fiind Sântămăria Mare și Sântămăria Mică, dar și Precista. Cuvântul „precista” înseamnă, cu referire la Fecioara Maria, care este imaculată, neprihănită; de o curățenie morală desăvârșită. În trecut, cuvinte precum pricestanie, precistanie sau priceaștenie desemnau Împărtășania, cuminecătura.

Sântămăria, invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei și pentru ușurarea nașterii

Sfânta Maria este, se poate spune, cea mai îndrăgită „divinitate” feminină la români și era invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei și pentru ușurarea nașterii și de păgubiți, pentru prinderea hoților. Este prezentă și în basme, unde ajută eroinele să iasă din impas, însă le pedepsește cu asprime când îi încalcă ordinele, vindecă boli grele, redă orbirea fiicei orbite de mama vitregă și ajută fiica harnică să se mărite cu fiul împăratului.

În unele legende este identificată cu Luna sau cu Pământul și se roagă la Dumnezeu să nu distrugă lumea. În altele, binecuvintează boii, vacile, oile și porcii pentru că au încălzit-o în timpul nașterii, dar și rândunelele, pentru că au dat vestea că va învia Isus. Sfânta a blestemat calul pentru că a ronțăit și tropăit în timpul nașterii și pentru că a mâncat fânul în care a fost ascuns pruncul. A blestemat și păianjenul, pentru că a întrecut-o la tors, dar și pe meșterul lemnar, fiindcă i-a făcut lui Isus crucea prea grea.

Perioada dintre cele „Sântămârii”, deci din 16 august până în 7 septembrie, era considerată favorabilă semănatului grâului secarei și orzului, fiind o perioadă mai secetoasă. Exista și o zicală: „grâul să-l semeni toamna în praf și primăvara în noroi”, ceea ce înseamnă că semănatul grâului de toamnă trebuie efectuat „între Sântămării”, iar grâul de primăvară trebuie semănat în martie.

Sântămăria Mică (8 septembrie) este, în calendarul popular, „hotar” astronomic între vară și iarnă, marcat de închiderea pământului pentru reptile și insecte, de plecarea păsărilor migratoare spre țările calde, de schimbarea pălăriei cu căciula, de târgurile și iarmaroacelor cu produse de sezon. Sosirea acestei zile indica țăranului activitățile practice care urmau a fi efectuate: culegerea ultimelor plante și fructe de leac din an, bătutul nucilor, începerea culesului viilor, dar și semănatul grâului, orzului și secarei.

De ce Sfânta Maria este o sărbătoare populară în toată lumea

„Sfânta Maria întrunește trei atribute care au generat în toate civilizațiile creștine un cult pe cât de puternic, pe cât de amprentat identitar. Mamă-fecioară, ea este ocrotitoarea familiei, a viitoarelor mame și a fetelor de măritat. Binecuvântată cu darul zămislirii Fiului lui Dumnezeu, îndeplinește adesea acte de justiție divină prin care contribuie la desăvârșirea Creației (binecuvântarea plantelor, a animalelor, patronajul asupra unor îndeletniciri. Așezată de-a dreapta Fiului ei, mijlocește relația oamenilor cu Sf Treime și îi poartă spre mântuirea sufletelor”, explică Narcisa Știucă, în cartea Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri.

Ca o dovadă istorică a importanței Sfintei, la final de secol 13, în Imperiul Bizantin, luna august a fost dedicată Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu.

De ce Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare atât de importantă? „Importanța calendaristică a Sântămăriei Mari este subliniată de postul de două săptămâni care o prefațează (1-14 august), de pelerinajele organizate la mănăstirile cu hramul său, de deschiderea unui important sezon de nunți (16 august – 14 noiembrie), de începerea târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, de praznicele de pomenire a morților și pomenile date pentru cei în viață”, explică Ion Ghinoiu în cartea Calendarul țăranului român – Zile și mituri.

De menționat că în trecut acest post era unul sever, ținut cu strictețe, cu o singură dezlegare la Pește (pe 6 august).

Pelerinaje și celebrări de Sfânta Maria

Maica Domnului este venerată prin pelerinaje în zeci de țări, cele mai cunoscute în România fiind la mănăstirea Nicula (lângă orașul Gherla) și la Cacica (În Moldova).

În lume sunt celebre câteva locuri de pelerinaj precum Fatima, Lourdes, Czestochowa (Polonia), Medjugorje (Bosnia) și locurile din Țara Sfântă.

În fiecare an la 15 august, la Mănăstirea Nicula de lângă oraşul Gherla, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, vin în pelerinaj mii de credincioşi ortodocşi care vor să ajungă la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul şi mulţi înconjoară pe coate şi genunchi biserica din lemn din incinta mânăstirii, ca semn de credinţă şi de pocăinţă. Sfânta Fecioară Maria este socotită ocrotitoarea Clujului, pentru că i-a ferit pe locuitorii oraşului de ciuma care a decimat Europa în Evul Mediu.

În Moldova, de ziua hramului, este zi de pelerinaj la Sanctuarul Fecioarei Maria de la Cacica, din judeţul Suceava, unde vin mii de credincioşi catolici pentru a se ruga, iar la Mânăstirea Văratec, maicile fac pregătiri pentru credincioşii care le vor trece pragul.

Îşi cinstesc hramul şi Mânăstirea Bistriţa şi Schitul Draga, din judeţul Neamţ, mânăstirile Cozancea şi Zosin, din judeţul Botoşani, mânăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi Plutoniţa din Suceava.

Credincioşii din Mitropolia Olteniei sunt aşteptaţi la hramul Mânăstirii Polovragi, în judeţul Gorj, iar Mânăstirea Curtea de Argeş, din judeţul Argeş, îşi aşteaptă credincioşii să se închine Maicii Domnului şi Sfintei Filofteia.

Şi mânăstirile Bistriţa, Frăsinei, Govora şi Sărăcineşti din Arhiepiscopia Râmnicului, mânăstirile Brâncoveni şi Strehareţ din Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Mănăstirea Celic Dere din Episcopia Tulcii, dar şi Catedrala episcopală din Giurgiu îşi prăznuiesc hramul de Adormirea Maicii Domnului (sursa tvr.ro).

Despre diferențele semnificației sărbătorii la ortodocși și la catolici explică Narcisa Știucă: „Ortodocșii subliniază, prin denumirea praznicului săvârșirea din viață (Adormire), în vreme ce catolicii accentuează asupra mântuirii și așezării alături de Fiul său (Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria)”.

Foto: Dreamstime.com