Mugur Isărescu: Nu vrem să combatem inflația agravând deficitul de cont curent și afectând competitivitatea

Condițiile de pe piața muncii rămân tensionate, iar calificările nu se corelează cu necesitățile angajatorilor, efectivele de salariați fiind insuficiente, a declarat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflației.

„Condițiile de pe piața muncii rămân tensionate. E o preocupare pentru toți în această țară (…) și pentru factori decizionali. Tensiunile pot să fie elemente de împingere a salariilor. (…) Indicatorii ne arata că avem un un indicator de necorelare a calificărilor pe piața muncii destul de îngrijorătoare. Nu se corelează calificările cu necesitățile angajatorilor. Efectivele de salariați sunt insuficiente”, a spus Isărescu.

Potrivit prezentării, activitatea investițională s-a contractat în T2 2018 pe seama construcțiilor, iar lipsa progreselor în infrastructură este de natură a inhiba creșterea economică.

El a spus că economia româneasca nu va mai avea o inflație sub 2%.

„Dacă se mai reduce TVA, se duce (inflația n.r.) sub 2%, cum am ajuns la inflația negativă în 2016 și 2015. În lipsa unor asemenea decizii este o economie de catching up, care aleargă să-i prindă pe alții din urmă. Într-o asemenea economie ai o inflație mai mare. Majorările de salarii în servicii sunt inevitabile, te duci către o zonă unde serviciile sunt mai scumpe. Nu va fi o egalizare de azi pe mâine și ține indicele preturilor de consum sus. Vom fi 10 ani în această postura de a alerga să recupereze decalajele”, a mai afirmat Guvernatorul BNR.

BNR menține prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 3,5%, dar a modificat în sus pe cea cu privire la anul 2019, cu 0,2 puncte procentuale, la 2,9%.

Alte declarații ale guvernatorului:

Cererea și oferta de pe piața valutară vine din deficitul de cont curent și maniera în care este finanțat. Dacă deficitul de cont curent, de peste 3% din PIB este finanțat cu fluxuri solide, permanente, nu volatile, apare echilibrul pe piața valutară și teoretic dar și practic – practic vorbește o persoană care se uită în fiecare zi pe piața valutară și văd și fluxurile subsecvente, ca să spun așa – asta ne arată că noi putem să sperăm să avem stabilitate a cursului în continuare. Când se schimbă fundamentele, bineînțeles că trebuie să fim atenți. Printre factorii care stau în spatele contului curent este și situația deficitului bugetar.
În definitiv, deficitul extern are una dintre definiții: este egal cu deficitul segmentului guvernamental cu deficit sau excedent plus cel neguvernamental. Deci cele două se echilibrează extern. Dacă ai deficit extern, înseamnă că ai fie deficit bugetar și echilibru în sectorul neguvernamental, deci în situația noastră cam asta este ecuația, că ai în jur de 3% deficit bugetar și cel extern este 3,5%. Sau dacă ai deficit și colo și colo, la noi cam așa ar fi, ai un 3% plus 0,5 deficit în sectorul neguvernamental sau poți să ai deficit în sectorul neguvernamental și să ai excedent în sectorul bugetar, Cehia se apropie, de exemplu, de această situație. Deficitul bugetară stă în spate, dar influențează deficitul de pe piața valutară. Trebuie să ai un program de echilibru cam cum aveai un acord cu FMI. Nu pot să spun că în prezent suntem departe de această situație. Mai apar fricțiuni.
Analiștii au dreptate când spun că un deficit bugetar prea mare nu avantajează România. Unde au cea mai mare dreptate? Suntem în faza de creștere economică. Aici e un pericol mare. Dacă ai deficit bugetar când economia crește te aștepți, și ești pe limită la 3%, dacă economia începe să scadă să existe o presiune aproape permanentă să fie depășită limita de 3%. Noi salutăm intenția Guvernului ca la anul să aibă deficit bugetar mai mic. S-ar înscrie într-un proces de ajustare treptată a economiei care a crescut peste potențial și a avut stimulente prociclice, nu anticiclice. Noi suntem de partea acelora care spun că politicile macroeconomice și cele monetare și fiscale să fie anticiclice. Adică să stimuleze economia când ea tinde să vină în jos și să temperezi avântul când economia tinde să crească mult prea repede.
Noi, cei din Consiliul de administrație, credem că normalizarea politicii monetare înseamnă inclusiv ajungerea la dobânzi real pozitive. (…) Sigură țară care tinde să se ducă spre o normalizare cu această definiție a normalizării politicii monetare este SUA. În Europa se vorbește despre normalizare la BCE dar vorbesc despre oprirea cumpărărilor. Nu prea găsiți în declarațiile BCE că se vor duce cu dobânda la nivel real pozitiv. Asta în ce condiții? Au dobânda aproape de zero, nu? Inflația în Germania a ajuns la 2,5%.
Avem economie deschisă, suntem în UE, și avem cel puțin două țări, dacă nu trei, toate cu regim de flotare a cursului de schimb, care au dobânzile băncii centrale și dobânzile din piață cu mult sub rata inflației: Polonia, Ungaria, Cehia. Cehia s-a dus spre unu și ceva, că inflația este peste 2%. Putem să ne rupem de zonă și noi să mergem așa în pas vioi spre dobânzi real pozitive calculate ca raport între inflație și rata de politică monetară? Răspunsul nostru este: Nu! Un indicator pe care îl vom influența este mișcarea capitalurilor pe termen scurt.
Nu vrem să combatem inflația agravând deficitul de cont curent și afectând competitivitatea. Dacă majorăm prea mult dobânda, o să avem intrări de capitaluri, tinde să se aprecieze cursul. Spre deosebire de Ungaria, Polonia, Cehia, suntem o țară cu deficit de cont curent. În UE nu sunt multe țări cu deficit de cont curent de 4%. Aproape tote țările au surplus de cont curent. Dacă nu mă înșel, Ungaria are și surplusuri comerciale. Ce ar însemna asta? După ce că ai deficit în balanța produselor alimentare, se apreciază cursul, vei stimula importurile de produse alimentare din Ungaria, Polonia, și să-i omori pe ăștia din România care sunt în concurență cu ei? Aici trebuie foarte mare atenție.
Pentru o Bancă Centrală care ar fi cu ochelari de cal, care se uită numai la IPC (indicele prețurilor de consum n.r.): Vreau să ating ținta! Aprecierea cursului să știți că este cea mai facilă metodă. ; Vedem care este toleranța de eventuală majorare a ratelor de dobândă de politică monetară cu dobânzile în piață, prin contrololul lichidității. Altfel am ieși glorioși. Am spune: ce bine că avem un leu mai tare care se apreciază și împinge prețurile în jos. Nu ar fi de durată, ar fi deteriorat și mai mult contul curent și ar fi urmat de o ajustare neplăcută.
Veți vedea că n-am sărit calul (când BNR a luat recentele măsuri privind creditarea n.r.) când am spus acolo că de fapt efectul este minor de la 47%, la 40%, iar pentru familii chiar se mărește și probabilitatea și capacitatea de a lua un credit. Nu am exagerat absolut deloc. Ce cred eu? Că de o casă are nevoie, în primul rând, de o familie, nu un burlac. Nu-l descurajăm nici pe cel care este singur și vrea să-și ia o garsonieră. N-am sărit calul. Măsurile sunt preventive pentru a evita supraîndatorarea populației și pentru a preîntâmpina supraîndatorarea acelei părți de populație unde există riscul să nu poată face față.
Din păcate, o bancă centrală într-o economie de piață nu poate să influențeze decât indirect băncile comerciale, ele sunt cele care dau credite, își asumă riscurile. Noi le spunem: „Aveți un câmp mare de acțiune”. „Unde?”. „La corporații!”. „Păi hai domnu’ Guvernator, faceți glume? Ce corporații? Chiar dvs. Ați spus că nu sunt decât 12.000 de companii care sunt bancabile în România”. Da! Din 600.000, 300.00 sunt cu capital negativ, conform legii ar trebui scoase din Registrul Comerțului, altele sunt cu capitalul sub minimul necesar. Noi le spunem că indirect că pot să fie 20.000-30.000 de companii bancabile, dacă băncile ar avea o atitudine să se uite înainte, nu la câștigul imediat. E mai greu însă.
Băncile trebuie să facă eforturi mari. Mă interesează chestiunea asta. Păi una e să îl bagi într-un computer pe X-ulescu, persoană fizică, poți să iei până la atâta, pip-pip-pip-pip (gesticulând ca și când ar tasta la un calculator n.r.) și face 3-4-5 variante de credit, inclusiv ipotecar și consum și alta e să te duci și să iei bilanțul firmei, balanțele, ies capitalurile. Atunci apare o doamnă drăguță și spune: Domnu guvernator, găsiți dumneavostră firmele. E treaba mea? E treaba lor. Piața se mai și creează. Noi credem că prin măsurile pe care le-am luat și prin o atitudine pozitivă a băncilor nu numai că nu se va descuraja creșterea economică, se poate chiar încuraja. Le trebuie mai mult curaj și mai mulți specialiști.
Datorită migrației avem o situație dilematică. Chiar dacă nu s-ar majora salariul minim sau nu ar interveni Guvernul, tensiunile pe piața muncii, pe două paliere – că există o lipsă generală de forță de muncă și diferențele de salarii dintre noi și țările unde migrează forța de muncă și datorită necorelării, oferta nu este corelată cu cererea, două probleme structurale – e posibil să avem abateri de la corelația la care ținem, între productivitate și salarii determinate chiar de presiunile de pe piața muncii, nu numai din faptul că se majorează salariul minim. Înțelept, când ai o asemenea situație, este să nu agravezi. Comentariul meu se oprește aici, pentru că orice angajator are probleme cu salariul minim și cu forța de muncă. Vrea să-și aducă un fost lucrător bun care este în Spania: „Măi Georgică, ia vino tu înapoi la mine”. „Sub 600 euro/ lună nu vin”. „Stai mă puțin, la noi e 400 euro”. „Nu vin”. Cam asta este discuția, nu e în afară de realitate. Este o discuție reală.
Când am început negocierile în 2000 pentru aderarea la UE a venit un foarte bun profesor care atunci lucra la Comisia Europeană și ne-a spus: „Specializarea voastră va trebui să fie pe salarii mici”. Zic: „Zău, domnule? Chiar dacă am vrea, crezi că putem să o ținem? Când dai drumul al granițe și… dumneavoastră vreți să avem cele trei libertăți: de capital, bunuri și servicii și de forță de muncă și pe urmă să ne uităm?”. „Păi o să vină dinspre est spre voi”. „Stai așa că nu-i așa de simplu”. Este o problemă grea.
Piața împinge salariile în sus, în prezent, că vrea, că nu vrea Guvernul. E lipsă de forță de muncă și necorelare.
Referinduse la măsura Guvernului prin care patronii români vor putea aduce muncitori din afara UE pe salariul minim: Acum e un serial pe la Viasat History, de când cu migrația popoarelor, așa este Europa, echilibrează cu alte popoare. Nu mai suntem neamuri pure, suntem amestecați cu toții. Problema este cum o dozezi măsurile acestea ca să păstrezi și un echilibru cultural. E foarte bine, dai drumul să vină dinspre est, trebuie să ții echilibrul cultural religios în primul rând, vedeți ce se întâmplă în Ungaria. Acolo reacția este vehementă, unde a ajuns disputa în SUA, președintele actual spune: Vreți să vă invadeze Sudul, alegeți pe democrați. Este o problemă grea. Potențial cred că poate să atenueze din această problemă.