Tic Tac – Brexitul se apropie. Companiile din România cu capital britanic spun că nu vor fi afectate. Specialiștii se așteaptă la ieșiri de capitaluri pentru a susține firmele-mamă

23 iunie 2016 a devenit o zi istorică pentru Marea Britanie și Uniunea Europeană. Toată lumea a fost cu ochii pe referendumul privind Brexit. Au urmat apoi rezultatele votului. S-a decis ieșirea din UE, iar David Cameron, premier la acea vreme, a demisionat. Theresa May a preluat funcția și apoi au început discuțiile cu oficialii europeni în privința negocierii unui acord, iar tensiuni între cele două părți au fost în toată această perioadă. Nu mai este mult până la cealaltă zi istorică pentru UE și UK, ceasul ticăie, iar data de 29 martie 2019 se apropie. Probabil că agenda României pe timpul deținerii președinției UE va fi ocupată cu acest eveniment. România are peste 5.000 de firme cu capital britanic, iar capitalul social al acestora are o pondere de 2,2% din total. Deși companiile britanice contactate de HotNews.ro nu recunosc, este posibil să existe o scoatere a capitalurilor din România pentru a susține firmele-mamă. Un alt impact va fi asupra comerțului de bunuri și servicii.

Foarte pe scurt:

• Capitalul social al firmelor britanice din România se ridică la aproape un miliard de euro

• România înregistrează excedent comercial în raport cu Marea Britanie

• Iancu Guda: Mă aștept să fie un risc de capitalizare pentru că avem un cadru care permite foarte ușor retragerea capitalurilor. (…) Cred că o să fie o ieșire de capitaluri când Brexitul o să înceapă să se implementeze

• Daniel Anghel (PwC): Pot să fie implicații fiscale care sunt de natură să reglementeze schimburile dintre România și Marea Britanie, nu neapărat din zona capitalului

• Companiile cu capital britanic spun că își vor continua investițiile și nu se așteaptă la efecte care să le afecteze activitatea
• Franța se pregătește de un Brexit dur
  

După referendumul Brexit, zilnic apăreau declarații ale șefilor unor companii mari, unele listare pe bursa londoneză, cu privire la mutarea activității în alte state din UE. Ecouri se aud și astăzi.

Organizaţia British Chambers of Commerce (BCC) susținea, acum câteva luni, că răbdarea companiilor britanice „este epuizată” în fața lipsei de claritate a guvernului.

„Timp de doi ani, companiile au fost răbdătoare. Am susținut nevoia guvernului de a găsi cea mai bună soluție posibilă pentru economia britanică”, a declarat Adam Marshall, directorul general al BCC, într-un comunicat, potrivit La Libre, citat de Rador.

„Acum, când data de ieșire a Regatului Unit din UE se apropie și răbdarea companiilor este epuizată”, a spus el răspicat.

BCC a subliniat că incertitudinea prelungită în legătură cu relațiile comerciale de pe ambele maluri ale Canalului a reprezentat un obstacol în calea investițiilor în afaceri. Datele Oficiului pentru Statistica Naţională au raportat o scădere de 0,4% a investiţiilor corporatiste în Marea Britanie în primul trimestru.

Unul dintre liderii campaniei Brexit, Boris Johnson, ajuns ministru în cabinetul Theresei May, și-a dat demisia zilele trecute, după ministrul pentru Brexit, David Devis. Din informațiile de până acum, pare că Boris Johnson își dorește funcția de premier, iar conform „Times”, Theresa May adoptase o linie dură și promisese aliaților săi să-l demită pe ministrul afacerilor externe, Boris Johnson.

Motivul demisiilor pare a fi planul premierului britanic privind crearea unei zone de liber schimb între Regatul Unit și UE pentru post-Brexit.

Planul prezentat de Theresa May în iulie prevede crearea unei zone de liber schimb pentru bunuri şi produse agricole între Marea Britanie şi UE, ceea ce ar menţine, practic, sectorul sub reglementările pieţei unice europene şi ar asigura o frontieră deschisă între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Marea Britanie ar părăsi însă piaţa unică europeană a serviciilor, ce reprezintă 80% din economia sa.

O decizie privind acordul final va fi luată în termen de două săptămâni în parlamentul britanic.

Totuși, Franța se pregătește pentru un „Brexit dur”, fără un acord asupra ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, și va întări efectivele de vameși la porturile de la Canalul Mînecii, a anunțat marți ministrul pentru Conturile publice Gérald Darmanin, citat de AFP.

Trebuie să ne pregătim „pentru un Brexit dur, un Brexit +hard+, respectiv fără legături juridice cu prietenii noștri englezi”, a declarat Darmanin, în marja unei vizite la Calais, în nordul Franței.

„Nu știm ce se va întâmpla și de aceea ne pregătim pentru ce e mai rău. În orice caz, aceasta este ipoteza pentru care premierul mi-a cerut să lucrez”, a continuat el.

Londra și Bruxelles ar trebui să ajungă la un acord până la summitul din 18 – 19 octombrie pentru a putea organiza retragerea britanică din UE dar negocierile bat pasul pe loc, ridicând spectrul absenței unui acord.

În cazul unui compromis, o perioadă de tranziție va fi creată până la finalul lui 2020, cu consecințe mai puțin dure pentru companii și autorități. În cazul unui eșec, o ruptură brutală va interveni în martie

Firmele britanice din România

Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în România sunt aproape 5.700 de firme cu capital britanic care au un capital social cumulat de aproape un miliard de euro (2,2% din totalul sumei investitorilor străini). Din punctul de vedere ar capitalului, se află pe locul 12 în top.

Marea Britanie se afla pe locul al cincilea în topul țărilor în care exportă România (cu o pondere de 4,39%) și pe locul 16 la importuri (2,32% pondere) (date pe 2016), potrivit Ministerului Economiei.

Situația pe importuri și exporturi arată că România înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit. Datele Institutului Național de Statistică, pe 2016, arată că România exportat bunuri și servicii în valoare de peste 2,48 miliarde euro și a importat de 1,53 miliarde euro. Valoarea cea mai mare a exporturilor este făcută cu articole de îmbrăcăminte, aparate și echipamente electrice, vehicule (din care mai mult de jumătate de biciclete), mobilă. Toate acestea, cumulate, dețin peste jumătate din totalul exporturilor, circa 1,5 miliarde euro. Pe partea de importuri, s-au remarcat băuturile alcoolice, produsele farmaceutice, parfumurile și cosmeticele, echipamente și aparate electrice și vehicule.

Așadar, primul impact al Brexitului pentru România, din punct de vedere comercial, ar putea fi în zona comerțului. Importurile și exporturile ar putea fi mai scumpe, dar depinde încă de acord.

Ce spun companiile

Companiile cu capital britanic din România par că nu se gândesc la ce vor face după ce Brexitul își va produce efectiv efectele, ori încearcă să dea de înțeles că nu vor fi afectate. Pare a fi aceeași atitudine pe care au avut-o autoritățile și companiile din România când a izbucnit criza în SUA și dădeau de înțeles că nu vor fi aproape deloc efecte pe plan local.

Reprezentanții PayPoint, o companie din România cu capital britanic, spune că Brexitul nu va afecta activitatea în România.

„Deși dezvoltarea business-ului PayPoint în România beneficiază de expertiză din Marea Britanie, acesta a fost construit în linie cu specificitățile pieței locale și nu are dependențe

majore în acest sens de cel din UK. Parteneriatele sunt încheiate la nivel local și se supun în marea lor majoritate legislației din România. Prin urmare, exceptând un eventual impact pe

zona taxării dintre Marea Britanie și România, business-ul din România nu ar trebui să fie afectat”, au spus aceștia pentru HotNews.ro, precizând că vor continua investițiile în țară.

Ei spun că angajații vor fi afectați de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în aceeași măsură în care vor fi afectați toți ceilalți cetățeni români și britanici, în funcție de tipul acordului la care se va ajunge.

„Din punct de vedere profesional, nu vedem în acest moment existența unui impact specific. (Îngrijorările sunt n.r.) aceleași pe care le împărtășește întreaga opinie publică, legate de libera circulație a persoanelor, de dreptul la muncă, de ajungerea la un acord comercial viabil și lucrativ, ș.a.m.d.”, au explicat aceștia.

British America Tobacco susține că nu se așteaptă la un impact asupra business-ului din România.

„Întotdeauna am spus că nu credem că Brexit va avea un impact semnificativ asupra companiei noastre. Continuăm să ne desfășurăm activitatea ca de obicei, iar România nu face excepție”, au spus aceștia, menționând că vor continua investițiile.

Compania Xerox nu prevede apariția unor schimbări majore.

„În ceea ce privește compania Xerox, este prea devreme pentru a putea spune dacă business-ul Xerox în România va fi afectat de către Brexit dar, per total, nu prevedem apariția unor schimbări majore”, au precizat reprezentanții companiei.

Părerea specialiștilor

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, Iancu Guda, crede că Brexitul nu va reprezenta un risc sistemic pentru România, dar va exista un risc de capitalizare.

„Nu este un risc sistemic, sunt cam 2% din firmele active în România cu legături direct sau indirecte pe UK. Mă aștept să fie un risc de capitalizare pentru că avem un cadru care permite foarte ușor retragerea capitalurilor. Avem 5% impozit pe dividend și dacă o faci cu audit poți să distribui chiar trimestrial. Cred că o să fie o ieșire de capitaluri când Brexitul o să înceapă să se implementeze. Până atunci este gargară și negociere. Vor fi companii care își vor muta sediile. Companiile britanice mamă vor avea nevoie de preluare de capital. Capital nu înseamnă neapărat dividende, ci rambursarea creditelor”, a declarat Guda, pentru HotNews.ro.

• Nu avem relații bilaterale de comerț foarte importante. E un risc pe exporturi și importuri. Nemafiind în spațiul comun nu o să mai aibă aceeași lejeritate comercială din cauza barierelor. Probabil vor fi taxe suplimentare care astăzi în piața comună nu sunt. Este un avantaj că și-au păstrat lira. Dacă erau pe euro, ar fi fost un șoc și mai mare pentru UE.

La rândul său, Daniel Anghel, partener, liderul Departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România, spune că pot fi implicații fiscale de natură să reglementeze schimburile comerciale dintre România și Marea Britanie.

„În ceea ce privește libera circulație a capitalului financiar și uman, din câte înțeleg la momentul actual, se discută între UE și Marea Britanie un calendar de menținere a principalelor libertăți din zona tratatului de stabilire a comunității europene. Care ar fi impactul impactul societăților cu capital britanic din România va fi dat numai după ce o astfel de reglementare sau un astfel de pact va fi implementat. La momentul acesta pot fi doar speculații. Vedem că sunt firme din Marea Britanie care se mută în alte jurisdicții europene. Pot să fie implicații fiscale care sunt de natură să reglementeze schimburile dintre România și Marea Britanie, nu neapărat din zona capitalului”, a declarat Anghel.

Alte declarații ale acestuia:

• Ce s-a întâmplat la noi în 2007 când am aderat la UE, ce s-a întâmplat la ei e invers. Foarte multe lucruri se vor schimba semnificativ, în special în zona taxelor vamale, a TVA-ului și a accizelor, adică taxe și impozite indirecte.

• Toată impozitarea indirectă în 2007 când am aderat noi s-a schimbat în totalitate. La ei se va întâmpla același lucru pentru că e una să acționezi într-o piață comună și una e să ai bariere tarifare, frontiere vamale și lucruri de genul acesta.