Povestea Vestului care nu vrea sa lase Romania sa se dezvolte: comparatie intre Romania si restul statelor membre UE in privinta deficitului bugetar

Aplicarea noului Cod Fiscal, majorararea salariilor bugetarilor cu 70%, introducerea pensiilor pentru militari, personalul diplomatic si functionarilor parlamentari. Toate acestea inseamna incarcarea bugetului atat de mult incat deficitul sa urce cu mult peste 3% din PIB anul viitor. Sau altfel spus, inseamna intrarea intr-o procedura de deficit excesiv din care abia a iesit in 2013, in urma aplicarii unor masuri de austeritate extrem de dureroase. Insa, actualul Guvern nu pare deloc ingrijorat, pentru ca, asa cum zice si ministrul finantelor, „sunt multe tari care au facut deficite dincolo de 3%”. Insa ce omite ministrul sa spuna e ca toate acele tari trebuie sa iasa din procedura, respectand un calendar de reducere a deficitului, exact atunci cand va reintra Romania. La cum arata calendarul, nu este exclus ca in 2017 Romania sa fie singurul stat din UE aflat in procedura de deficit excesiv. Si pentru a doua oara.

Punerea in aplicare a noului Cod Fiscal ar putea conduce la declansarea procedurii de deficit excesiv, iar situatia macroeconomica, buna in prezent, ar putea fi expusa unor riscuri si vulnerabilitati, a avertizat pe 17 iulie Cosmin Marinescu, intr-o declaratie sustinuta la Palatul Cotroceni. O saptamana mai tarziu, pe 24 iulie, a iesit guvernatorul BNR cu un avertisment, spunand ca „ar fi dramatic” ca Romania sa treaca in 2016 printr-o situatie similara cu crizele provocate de modificarile radicale din 2005 (cand cota unica a fost stabilita la 16% in loc de optimul de 19%) si 2008(cresterile majore de pensii si salarii).

Doar pentru Guvern nu pare a fi o problema. „Daca ar fi sa aleg intre interesul european si cel national, il aleg pe cel national fara sa respir. Sunt multe tari care au facut deficite dincolo de 3% din PIB. Si nimeni nu le reproseaza. Or, toti suntem egali din punctul de vedere al respectarii regulilor. Romania este intr-o situatie macroeconomica astazi care ii permite sa devieze temporar depasind cu putin deficitul convenit”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul finantelor, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar.

Teodorovici sustine, astfel, ca „nimeni nu le reproseaza” acelor tari cu deficit de peste 3% din PIB. In realitate, li se reproseaza, ca altfel nu s-ar afla in procedura de deficit excesiv si nu ar fi obligate sa ia masuri, unele nu tocmai populare, pentru reducerea deficitului.

Acele tari aflate in procedura de deficit excesiv sunt Croatia, Cipru, Portugalia, Slovenia, Franta, Irlanda, Grecia, Spania si Marea Britanie. Pentru majoritatea, procedura a fost declansata in 2009, atunci cand intrase si Romania pentru prima oara intr-o asemenea situatie. Exceptie fac Croatia pentru care procedura a fost declansata in 2013, anul aderararii sale la UE, Cipru in 2010 si Marea Britanie in 2008. Majoritatea au ca termen de reducere a deficitului sub 3% anul acesta sau anul viitor: Croatia (iesire din procedura in 2016), Cipru (2016), Portugalia (2015), Slovenia (2015), Franta (2017), Irlanda (2015), Grecia (2016), Spania (2016) si Marea Britanie (anul fiscal 2016-2017). Au mai fost doua tari, Polonia si Malta, care au reusit sa iasa chiar in acest an.

De altfel, aproape toate statele UE s-au aflat in ultimii sase ani in aceasta procedura, existand doar doua exceptii: Estonia si Suedia. Insa, rand pe rand au iesit, in functie de masurile luate de fiecare. Chiar Romania s-a aflat in aceasta situatie in 2009, insa in urma aplicarii unor masuri de austeritate bruste si dure, a reusit sa scape de procedura mai rapid decat alte state. In 2013. Iesirea din procedura nu l-a bucurat pe actualul premier Victor Ponta. El spunea ca nu e neaparat bine ca a scapat Romania de aceasta problema. „Semnalele primite de la Comisia Europeana privind iesirea din procedura de deficit excesiv, nu stiu daca e…sigur, e de bine, cel putin ministrii de Finante si de Buget se bucura. Nu e neaparat de bine, pentru ca asta inseamna ani intregi si perioade dificile de constrangeri bugetare. Insa, e important ca sa folosim acest anunt pentru a ne imprumuta mai ieftin si pentru a incerca sa prioritizam investitiile in perioada urmatoare”, a spus Ponta in iunie 2013. Practic, dupa logica premierului, ar fi buna o procedura de deficit excesiv, chiar daca acest lucru ar insemna ca Romania sa se imprumute mai scump.

De ce ar trebui sa se intoarca Romania la situatia din 2009? De ce ar trebui sa revina intr-o situatie in care obligatoriu trebuie luate masuri dure (ar putea inseamna chiar cresteri de taxe si impozite) pentru reducerea deficitului? De ce sa revina intr-o asemenea situatie exact cand sunt programate iesirile din procedura pentru celelalte state?

Ce se intampla daca nu sunt luate masuri de reducere a deficitului excesiv

Odata intrata in procedura de deficit excesiv, statul membru al UE trebuie sa adopte masuri, in baza unor recomandari ale Consiliului Uniunii Europene, in termen de maxim sase luni. Daca nu sunt adoptate masuri, in termen de doua luni de la adoptarea deciziei de constatare a neadoptarii vreunei actiuni urmate de efecte, Consiliul poate notifica statul membru in cauza sa ia masuri de reducere a deficitului. La cel tarziu patru luni dupa notificare, daca statul membru nu se conformeaza deciziilor Consiliului, acesta decide, in mod normal, aplicarea unor sanctiuni. Aceste sanctiuni pot costa statul sute de milioane de euro anual. Mai intai, sanctiunile inseamna constituirea la nivelul UE a unui depozit cu dobanda zero format dintr-o componenta fixa de 0,2% din PIB si o componenta variabila egala cu o zecime din diferenta dintre deficit (exprimat ca procentaj al PIB-ului din anul in cursul caruia deficitul a fost considerat excesiv) si valoarea de referinta (3%). In anii urmatori, Consiliul poate solicita constituirea unui depozit aditional egal cu o zecime din diferenta dintre deficitul exprimat ca procentaj al PIB-ului din anul anterior si valoarea de referinta de 3% din PIB. Valoarea anuala a depozitului va avea o lita de 0,5% din PIB.

Depozitul este transformat in amenda daca deficitul excesiv nu este corectat in doi ani. Daca, totusi, sunt luate masuri, Consiliul poate abroga total sau partial sanctiunile, in functie de progrese. Eventualele amenzi deja aplicate nu se mai ramburseaza. (Sursa:Jurnalul Oficial al UE Eur-lex)

Conform Pactului de Stabilitate si Crestere, deficitul bugetar al statelor UE nu trebuie sa depaseasca 3%, iar nivelul datoriei publice trebuie sa fie sub 60%. Aceste limite au fost stabilite prin tratatul de la Maastricht in 1992, insa au fost incalcate de nenumarate ori, fara sa existe sanctiuni, pana in 2008-2009 cand statele europene au intrat in criza economica. Abia dupa ce au intrat in criza, statele UE au constientizat ca este nevoie de aplicarea unor politici fiscale mai prudente si de respectarea acelor limite. Astfel, incepand cu 2008, aproape toate tarile au intrat in acea procedura de deficit excesiv. Mai mult, in noiembrie 2011, la nivelul UE a fost adoptat un pachet cu sase masuri legislative privind supravegherea si monitorizarea bugetare, intrand in vigoare in 2013 in toate statele din zona euro, cu aplicabilitate din 2014.

Situatia deficitelor bugetare si datoriei publice la sfarsitului lui 2014, in toate statele UE (date Eurostat)