Sari direct la conținut

Ce semnale transmite BNR?

SSIF Broker

Prin procesul de normalizare a dobanzii de referinta BNR vizeaza reluarea convergentei nominale si reale europene, din perspectiva termenului mediu. Firmele din Romania se confrunta cu un handicap important in ceea ce priveste costul finantarii. Ori, castigurile de competitivitate pentru a face fata provocarilor procesului de integrare monetara sunt dependente de relansarea durabila a investitiilor in economia reala. De altfel, in declaratiile recente, Guvernatorul Isarescu a subliniat ca dobanzile la RON trebuie sa convearga catre nivelul dobanzilor la EUR. Din perspectiva termenului scurt principala problema care se ridica este determinata de punctul terminus al procesului de normalizare a politicii monetare: pana unde va reduce banca centrala dobanda de referinta?

In iulie Banca Nationala a Romaniei a reluat procesul de normalizare a politicii monetare (un nou ciclu de reducere a dobanzii de referinta) intrerupt in 2012 de declansarea crizei politice pe plan intern (care a determinat intensificarea riscurilor pentru stabilitatea financiara). BNR a semnalat reluarea procesului de reducere a dobanzii de referinta la sedinta de politica monetara din mai („… ajustarea treptata a conduitei politicii monetare … sa creeze premisele unei cresteri economice sustenabile …”).

  • Ar putea urma noi reduceri ale dobanzii de referinta in ultimele doua sedinte de politica monetara din acest an

Astfel, la sedinta de politica monetara din iulie BNR a redus dobanda de referinta cu 0,25 pp la 5%. Totodata, la sedinta din august banca centrala a decis o reducere mai agresiva a dobanzii de politica monetara (cu 0,5 pp la 4,5% – un nivel minim istoric). Conform semnalelor emise in cadrul Comunicatelor sedintelor de politica monetara, dar si de declaratiile oficialilor BNR, ar putea urma noi reduceri ale dobanzii de referinta in ultimele doua sedinte de politica monetara din acest an (programate pe 30 septembrie si 5 noiembrie).

Acest ciclu de reducere a dobanzii de politica monetara nu trebuie sa surprinda, date fiind evolutiile climatului macro-financiar global/european si intern din ultima perioada, cu impact pentru perspectivele pe termen mediu pentru stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara din Romania (cele doua obiective ale Bancii Nationale a Romaniei).

Din perspectiva externa, perceptia cu privire la riscurile macro-financiare globale s-a diminuat in intensitate in acest an, fapt reflectat si de dinamica indicilor bursieri din tarile dezvoltate (la maxime istorice): economia americana a digerat socul intensificarii procesului de consolidare bugetara; economia Zonei Euro s-a stabilizat si in trimestrul II a iesit din cea mai severa recesiune din istorie; in China autoritatile responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice au anuntat ca ar putea adopta noi masuri care sa sustina ritmul de crestere economica (la un nivel peste 7% an/an); in Japonia guvernul si banca centrala implementeaza masuri expansioniste si reforme fara precedent („Abenomics”).

Pe plan intern am asistat la ameliorarea climatului macro-financiar si reducerea perceptiei de risc cu privire la expunerea pe economia Romaniei: PIB-ul a crescut cu 1,7% an/an in semestrul I, evolutie sustinuta de dinamica cererii externe nete; inflatia a intrat pe o tendinta descendenta, determinata atat de evolutia productiei agricole din acest an, dar si de persistenta deficitului in sfera cererii interne (evolutie cu mult sub potential); stabilitatea financiara s-a ameliorat: Romania a iesit din procedura de deficit excesiv, a finalizat cu succes al doilea acord cu institutiile financiare internationale (de la declansarea Marii Recesiuni) si a incheiat negocierile pentru un nou acord Stand-By (acesta va fi semnat in toamna); nu in ultimul rand, contul curent inregistreaza excedent in semestrul I, pentru prima oara in ultimii ani.

  • In acest an, cel putin pana in prezent, Romania nu s-a mai confruntat cu o criza politica de proportii

Aceste evolutii au alimentat interesul investitorilor straini pentru economia financiara a Romaniei, remarcandu-se dinamica pietei de obligatiuni (costul finantarii statului se situeaza la valori minime record). Nu in ultimul rand, in acest an, cel putin pana in prezent, Romania nu s-a mai confruntat cu o criza politica de proportii.

In acest context caracterizat printr-un nivel ridicat de macro-stabilitate (stabilitate financiara si anticipatii de diminuare a presiunilor inflationiste, dupa trecerea socului determinat de productia agricola slaba din 2012) pentru prima oara in ultimii ani, marja de manevra a Bancii Nationale a crescut: spre deosebire de ultimele trimestre, perceptia cu privire la riscurile de stabilitate financiara este mai buna, iar asteptarile cu privire la evolutia inflatiei pe termen mediu par ancorate ferm in intervalul tinta al BNR (+/ 2,5%).

Astfel, BNR poate sa acorde o atentie mai ridicata cresterii economice, fapt confirmat si de reducerea mai agresiva a dobanzii de referinta in august (cu 0,5 pp la 4,5%), dar si de continutul Comunicatului de la aceasta sedinta: „… calibrarea corespunzatoare a instrumentelor … pentru a asigura … premisele necesare … unei cresteri economice echilibrate si de durata …”. Dupa parerea mea, aceasta decizie mai agresiva din luna august poate reflecta si graba bancii centrale de a duce dobanda de referinta spre nivelul minim posibil inainte de inflexiunea politicii monetare in tarile dezvoltate (cazul Rezervei Federale, care a semnalat ca este pregatita sa demareze procesul de normalizare a politicii monetare pana la finele anului).

  • BNR urmareste relansarea creditarii, proces important pentru reluarea ciclului investitional

Practic, BNR urmareste relansarea creditarii, proces important pentru reluarea ciclului investitional (cresterea economica echilibrata si de durata este dependenta de relansarea durabila a investitiilor private). Iar relansarea investitiilor va contribui la refacerea potentialului economic.

Desi Romania pare stabilizata din punct de vedere macro-financiar, economia continua sa se confrunte cu seceta de capital (fenomen mentionat de Guvernatorul Isarescu in cadrul unui interviu acordat la inceputul anului 2011): formarea bruta de capital fix se situeaza, in prezent, cu 25% sub nivelul maxim istoric consemnat in trimestrul II 2008. Persistenta unui climat investitional dificil in economia reala este determinata de o serie de factori, printre care mentionez: deteriorarea potentialului economic (in contextul incidentei valurilor Marii Recesiuni), care a determinat declinul sever al fluxurilor de investitii straine directe; evolutia nefavorabila a creditului neguvernamental; problemele structurale cu care se confrunta capitalul autohton (gradul redus de dezvoltare a pietei interne de capital).

  • In prezent, economia interna se confrunta cu cel mai redus ritm de evolutie a PIB potential din ultimii 15 ani

In prezent, economia interna se confrunta cu cel mai redus ritm de evolutie a PIB potential din ultimii 15 ani (aproximativ 2% an/an, conform estimarilor proprii).

Decizia din mai cu privire la diminuarea intervalului intre dobanda la facilitatea credite si dobanda la facilitatea depozite (de la 4 pp la 3 pp) exprima faptul ca BNR este pregatita sa reduca dobanda de referinta pana la 4,25% (cu 1 pp sub nivelul din mai). De asemenea, aplicand regula lui Taylor (instrumentul de politica monetara cel mai utilizat de bancile centrale din tarile dezvoltate inainte de Marea Recesiune), se pare ca ne apropiem de finalul acestui proces de normalizare a politicii monetare. Acest scenariu este sustinut si de atitudinea mai prudenta a BNR in ceea ce priveste viitoarele decizii de politica monetara, semnalata la sedinta din august („… continuarea procesului de ajustare prudenta a conditiilor monetare…”). Intr-un astfel de context, BNR ar putea utiliza alte instrumente de politica monetara (Rata Rezervelor Minime Obligatorii) pentru a dinamiza creditarea bancara.

  • Banca centrala ar putea reduce dobanda de politica monetara, temporar, sub pragul de 4% (overshooting)

Cu toate acestea, banca centrala ar putea reduce dobanda de politica monetara, temporar, sub pragul de 4% (overshooting) pentru a sustine relansarea creditarii si a investitiilor in economia reala. Aceste elemente sunt fundamentale pentru propulsarea economiei interne spre un nou ciclu economic.

Dupa parerea mea, deciziile viitoare de politica monetara vor fi dependente, intr-o masura mai ridicata, de contextul macroeconomic si financiar international, mai bine spus, de inflexiunea politicii monetare in statele dezvoltate

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro