Zelenski pune la zid Ungaria. „Cum să susțină Rusia și să se opună Alianței?”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat într-un amplu interviu cu presa scandinavă comportamentul Ungariei, subliniind că relația sa cu Rusia nu este în concordanță cu statutul său de membru NATO, relatează Ukrainska Pravda.

„Cum să rezolvăm disputa cu Budapesta? Singurul lucru care se pune în discuție este ceea ce vrea Budapesta. Mi se pare că există o confuzie politică în rândul elitelor politice din Ungaria. O situație foarte ciudată: poate o țară NATO să țină cu Rusia și să fie împotriva NATO?”.

Potrivit lui Zelenski, niciun aliat NATO nu poate susține o țară care susține că alința nord-atlantică este un inamic.

„Cred că acesta este un comportament nerezonabil. Îmi exprim opinia mea subiectivă. Aliat nu este doar un cuvânt, ci și convingeri și acțiuni. Aceasta este o uniune de state cu aceeași viziune asupra securității, asupra valorilor. Au atitudini diferite față de anumite puncte, dar există un tratat de aliați care se protejează reciproc și valorile lor corespunzătoare”, a declarat liderul de la Kiev.

Președintele ucrainean consideră că Ungaria nu ar trebui să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO.

„Și dacă toți aliații spun „Rusia ne numește dușman, trebuie să punem Rusia la locul ei”, atunci un stat nu poate spune: „Nu, Rusia este aliatul nostru”. Nu poate fi așa. Asta înseamnă că nu mai ești un aliat al NATO. Deci, dacă ești de jure un aliat, dar de facto lucrezi împotriva [Alianței], atunci nu ar trebui să îți dai cu părerea dacă Ucraina ar trebui sau nu să adere la NATO. Și nu ar trebui să pui obstacole”, a adăugat Zelenski.

Premierul ungar Viktor Orbán și-a exprimat anterior indignarea atunci când secretarul general al NATO a declarat, în timpul unei vizite la Kiev, că Ucraina ar trebui să devină membră a alinaței nord-atlantice în viitor.

Orban bagă bețe-n roate Ucrainei la NATO

Orbán a mai spus recent că Ucraina este o „țară inexistentă din punct de vedere financiar” și că, fără sprijinul partenerilor săi, războiul s-ar fi încheiat imediat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în mod constant că, pe termen mediu, Ucraina va adera la NATO, după ce invazia rusă se va încheia.

Viktor Orban şi-a exprimat însă rapid surpriza faţă de ultima declaraţie în acest sens făcută de şeful NATO.

„Ce?!”, a exclamat premierul ungar, într-un tweet de un singur cuvânt, vineri după-amiază, reacţionând la un articol din POLITICO despre comentariile lui Jens Stoltenberg.

Declarațiile lui Orban au primit imediat laude la Moscova, dar Kievul i-a reamintit Ungariei de propria dependență de finanțarea UE.

Membrii NATO, inclusiv Ungaria, au convenit în 2008, la summitul de la Bucureşti, că Ucraina va adera în cele din urmă la alianţă, refuzându-i însă atunci aderarea imediată, în special din cauza opoziţiei Franţei şi Germaniei.

NATO este o alianţă militară formată din 31 de ţări, iar pentru admiterea unui nou membru este nevoie de unanimitate. Ungaria, la fel ca oricare alt membru NATO, se poate opune prin veto aderării unor noi membri.

Aderarea la blocul militar occidental aduce avantajul protecţiei articolului 5 din tratatul fondator, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Asta înseamnă că, în cazul în care Ucraina, ca membru NATO, ar fi invadată sau atacată, toţi membrii NATO, inclusiv Ungaria, ar trebui să vină în ajutorul său.

Ungaria blochează de ani de zile summiturile dintre oficialii NATO şi liderii militari ucraineni

Ungaria, care a aderat la NATO în 1999 şi care de când a început războiul din Ucraina a fost suspectată de atitudini pro-ruse, şi-a arătat deja tentaţia de a se folosi ca de o pârghie de puterea de a se opune extinderii alianţei. După luni de amânări, în martie, a fost penultima ţară din NATO, ultima fiind Turcia, care a ratificat aderarea Finlandei la NATO, o aderare decisă deja de toţi membrii, în vara anului 2022, la summitul Alianţei de la Madrid. De asemenea, Budapesta s-a alăturat Turciei pentru a bloca candidatura Suediei. În martie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltán Kovács, i-a acuzat pe oficialii suedezi că stau pe „tronul prăbuşit al superiorităţii morale”, scrie BBC.

Pe de altă parte, relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt de mult timp tensionate, iar Viktor Orban s-a arătat mai puţin critic faţă de liderul rus Vladimir Putin decât alţi lideri occidentali. Şi, deşi guvernul său a condamnat invazia ilegală a Ucrainei, liderul ungar nu a trimis arme Kievului şi face afaceri în continuare cu Moscova în domeniul energiei. De asemenea, de ani de zile Ungaria a blocat summiturile dintre oficialii NATO şi liderii militari ucraineni, susţinând că este preocupată de drepturile vorbitorilor de limbă maghiară din vestul Ucrainei, menţionează BBC.

În ciuda afirmaţiilor sale, Jens Stoltenberg a recunoscut, în cadrul unei reuniuni la baza aeriană americană Ramstein din Germania, că demersul Kievului de a adera la Alianţă nu este o prioritate imediată. „Principalul obiectiv acum este, bineînţeles, cum să ne asigurăm că Ucraina învinge (în războiul cu Rusia)”, a declarat el. „Fără o Ucraină suverană şi independentă, nu are sens să discutăm despre aderare”, a spus Stoltenberg.

Însă poziţia Budapestei promite să aprindă o nouă dispută în cadrul NATO, notează BBC. Membrii estici ai blocului au petrecut luni de zile făcând presiuni asupra oficialilor pentru a da Kievului un calendar de aderare şi pentru a-i da semnale că face progrese în vederea aderării la Alianţă.

„De-NATO-izare”

În plus, Fidesz, partidul de guvernământ al Ungariei, condus de Viktor Orban, nu a susținut proiectul de rezoluție prin care se cerea arestarea președintelui rus Vladimir Putin în baza unui mandat emis de Curtea Penală Internațională.

Iar guvernul lui Viktor Orban a început concedierile în masă în rândul ofițerilor. Şeful Statului Major al armatei ungare, generalul-locotenent Romulusz Ruszin-Szendi, a fost eliberat din funcţie, conform unui decret semnat joi de preşedinta Ungariei, Katalin Novak, la cererea ministrului Apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky, relatează agenţia MTI.

Baza legală pentru demiterea în masă a ofiţerilor superiori se regăseşte într-un decret emis în ianuarie de guvernul premierului Viktor Orban. Decretul îi permite ministrului Apărării să elibereze din funcţie militarii care au împlinit vârsta de 45 de ani şi au cel puţin 25 de ani de carieră militară, cu un preaviz de două luni.

Unii văd în acest demers ceea ce descriu drept o „de-NATO-izare”, alţii o consideră o măsură firească.

Politicieni de opoziţie afirmă că măsura este menită să slăbească orientarea pro-occidentală a Ungariei şi să umple armata cu persoane loiale politic.

Urmărește ultimele evoluții din a 431-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.