Invizibilul, dar influentul Stéphane Carpentier paraseste Ringier. O sa-l vedem la Edipresse Romania?

Acum cateva saptamani discutam cu Bradut despre un consultant strain care, de pe baricadele Ringier, a avut un aport important la definirea tabloidului romanesc asa cum e el si in prezent, deci la principalul trend de pe piata cotidienelor: Peter Prior, care a participat la repozitionarea “Libertatea” de la inceputul acestui deceniu si care, dupa stirea mea, continua sa vina in Romania pentru “mentenanta”. Ultima data am avut de-a face cu Prior prin 2006, cand am fost implicat intr-un face lift al ziarului, care nu s-a prea vazut, din motive de plecare a echipei Halpert la Adevarul Holding.

Peter Prior e doar unul din oamenii de calibru pe care i-a trimis Ringier in Romania si datorita carora trustul a fost atat de influent. Un al doilea, pe care l-am cunoscut mai bine si cu care am lucrat mai mult, este Stéphane Carpentier, director creativ al grupului, care pleaca la Edipresse (Elvetia) de la sfarsitul lui septembrie.

Desigur ca Ringier nu se va darama odata cu plecarea lui Carpentier, dar omul a relansat in jur de 40 de titluri din toata lumea pentru compania elvetiana, iar in Romania, si-a pus amprenta decisiv pe “Unica”, “TV mania”, “Evenimentul zilei” si cred ca a dat o tusa la mai toate publicatiile din portofoliul romanesc al companiei. Forma grafica din 2005 a “Evenimentului zilei” – in continuare, unul din cele mai frumoase ziare din Romania – i se datoreaza lui si lui Marian Toader, iar la “Unica” a facut prin 2002 o relansare decisiva. Era vorba printre altele de un logo cu litera groasa, in raspar fata de opinia comuna, care spunea ca la revistele pentru femei logoplate-urile se fac cu litere light. La “TV mania” a impus, de exemplu, foarte cititele pagini de capturi TV.

La toate acestea se adauga trainingurile anuale pe care le-a inaugurat pentru art directorii Ringier, instructive si amuzante. L-am ajutat si eu, ca “mana a doua”, acum vreo trei ani, la organizarea celui din Romania.

E clar din ce-am spus mai sus ca un om de felul asta nu se ocupa doar cu layoutul. Dar, pentru ca ziarele si revistele sunt de 20 sau 30 de ani “produse”, tendinta ownerului este ca odata la doi ani sa schimbe packagingul. S-a vazut, in Romania, din 2005-2006 incoace, cat efect au face lifturile grafice atunci cand nu sunt sustinute de o transformare editoriala, la titluri ca “Ziua”, “Gandul” si altele. Un tip de factura lui Stéphane procedeaza altfel. De la “ar fi cazul sa facem ceva, hai sa schimbam layoutul” ajunge la motivele pentru care un layout ar putea fi asa si pe dincolo, deci chiar in miezul “produsului”. Aici survine de regula o clarificare editoriala importanta. Ce e publicatia respectiva? Ce vrem de la ea? Care e publicul? Si asa mai departe.

Citeste restul articolului si comenteaza pe Media lui Comanescu.