Antifrauda ANAF nu prea vrea să înțeleagă prețurile de transfer. Ce povestește un fost șef al Fiscului și cum își fac treaba danezii

Antifrauda pare să nu vrea să înțeleagă ce sunt prețurile de transfer, mai ales după ce a primit o nouă “putere”, adică poate să emită decizii de impunere. Un fost șef ANAF, Dragoș Doroș, acum Head of Fiscal Doctrine – KPMG România a povestit cu ce s-a întâlnit în practică și cum lucrează Fiscul din Danemarca.

„Când eram în funcție am fost la o consfătuire și discutam cu un domn din Danemarca. Spunea că ei au ajuns să completeze ei, ca birou fiscal, declarația de profit sau de venituri și cheltuieli la persoanele juridice în proporție de 90% și la cele fizice în proporție de 70%”, povestea el la TaxEU Forum.

• „Le trimiteau așa către contribuabili care copletau sau făceau observații. Foloseau această bază de date, știau atâtea lucruri și își permiteau să facă treaba asta”.

„Ce se întâmplă la noi în practică? Pe mine mă doare că Antifrauda poate să emită decizii de impunere pe o analiză de prețuri de transfer în 3 pagini în două zile. Păi eficiență ca asta… cine a mai văzut?”, a spus Doroș

• E bine că ne grăbim și că facem controale mai bine și mai eficient, dar trebuie să le facem profesionist.

„Eu, cu domnii aceia din echipa de control am insistat asupra unui singur lucru: să ne transformăm într-un control de fond. Să analizăm ceea ce înseamnă prețuri de transfer. Nu prea a mers”, a precizat fosul șef ANAF.

„Poate că, într-un fel, e mai bine să zici că înainte să fie mai bine trebuie să fie mai rău”, referindu-se la anunțul făcut de Lucian Heiuș, privind modul în care va schimba digitalizarea ANAF (mai exact Big Data) modul în care se vor face controalele.

„Măsura asta prin care Antifrauda poate să emită decizii de impunere este o eroare”, a spus Doroș.

În teorie s-ar putea să fie mai bine, în practică s-ar putea să murim până atunci.

„Procesul în sine până când ANAF va reuși să facă ce-a zis ține de o infrastructură care de-abia este la început. Ce vedem în PNRR acum este că și-au luat angajamentul să crească controalele cu 10%. Așa că… teorie versus practică. În teorie probabil că la sfârșitul lui 2025 vom întrevedea zorii zilei”, a spus Doroș.

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali a intervenit spunând că „în teorie s-ar putea să fie mai bine, în practică s-ar putea să murim până atunci”.

La rândul său, avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor a afirmat că „tuturor ne place să visăm cu ochii deschiși că vom ajunge la controale de la distanță, Big Data, frumos. E bine să nu devenim visători, că atunci ne ia lumea de proști”.

• Noi am avut RAMP: proiectul a fost pur și simplu avortat de conducerea de atunci a Ministerului de Finanțe.

„Apropo de colectare de date: AMEF. A obligat toți contribuabilii din România. Scopul nu a fost doar să avem alte case de marcat și să obligăm contribuabilii să mai bage niște sute de milioane în buzunarele unor furnizori de tipuri noi de echipamente dintr-astea. Scopul era ca aceste echipamente să poată să dea datele în timp real la ANAF, lăsând la o parte că soluția era depășită tehnic când a fost reglementată în România”, a mai arătat el.

• CNIF (departament din Ministerul Finanțelor n.r.) a reușit să facă investițiile pentru a prelua aceste date care erau disponibile tot timpul de-abia prin 2022.

„Acum sunt preluate, dar nu sunt prelucrate. Să fim realiști. Există un mare risc ca aceiași oameni care au blocat în trecut digitalizarea administrării fiscale să o facă și acum”, a mai afirmat Gabriel Biriș.

Sursă foto: Dreamstime.com