Alarma de inundatie in 17 judete

Mai multe judete au fost afectate de inundatiile produse de ploile din ultimele zile. in Arges, apele au intrat in trei case si 16 anexe gospodaresti si au afectat aproape opt kilometri de drumuri comunale, informeaza Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

in Hunedoara, au fost inundate 22 de case si 19 blocuri, o scoala, doua constructii hidrotehnice, 178 de anexe gospodaresti, precum si mai multe drumuri nationale, judetene si comunale, din cauza revarsarii raului Jiu si a afluentilor lui. Revarsarea raului Bistrita a dus, in judetul Gorj, la inundarea a 136 de gospodarii, patru podete, aproximativ 300 de hectare de teren agricol si de lunca.

Nici valcenii nu au fost crutati de ape. Aici, iesirea din matca a raului Cerna a afectat drumul judetean Slatioara-Cerna si a izolat mai multe gospodarii. Specialistii nu dau, insa, vesti prea bune.

Potrivit MMGA in perioada urmatoare debitele raurilor vor continua sa creasca din cauza ploilor, in aceasta situatie fiind mai ales raurile Jiu, Olt, Arges si Ialomita, afluentii lor si anumite portiuni ale Dunarii.

Comisia Centrala de Aparare impotriva Inundatiilor a transmis deja avertizari hidrologice Guvernului, Ministerului Administratiei Publice si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, Protectiei Civile, precum si unui numar de 17 prefecturi.

Si ieri a plouat toata ziua in Valcea

Cantitatile de precipitatii cazute in ultimele zile in judetul Valcea depasesc cu mult 100 de litri pe metru patrat si ele reprezinta, dupa aprecierea specialistilor, mai mult de un sfert din cantitatile pe un intreg an. Paraurile, in marea lor majoritate, au iesit din matca, afectand drumurile de acces, podurile si podetele.

Raul Lotru a depasit cu peste 30 cm cota de inundatie, iar la Baile Olanesti, ca si pe Bistrita, s-a depasit cota de inundatie. Precipitatiile excesive au facut ca apa din lacul Bradisor sa ajunga la cota maxima, fiind necesara deversarea unei importante cantitati de apa, fara a mai fi trecuta prin turbinele de producere a energiei electrice.

In aceeasi zona, la lacul Bradisor, zidul de protectie al conductei de aductiune a apei potabile la Ramnicu Valcea s-a distrus, punand in pericol alimentarea cu apa a unor localitati din aval. Situatie deosebita se inregistreaza, in continuare, in comuna Lapusata, unde sunt doua sate izolate datorita scufundarii drumurilor de acces, iar numeroase gospodarii se afla in pericol de surpare.

Precipitatiile au facut o victima in Gorj

Un gorjean a murit dupa ce s-a inecat in apele involburate ale raului Susita. Barbatul a incercat sa traverseze raul peste o punte, dar s-a dezechilibrat si a cazut in apa. Precipitatiile cazute in ultimele doua zile au marit considerabil debitele mai multor rauri din judet.

Raul Bistrita a lovit puternic intr-un mal, in dreptul localitatii Francesti din comuna Pestisani, producand o eroziune a malului pe cativa metri. Aici, apa a inundat cateva gospodarii, dar fara a se inregistra pagube majore. In Pestisani si Cornesti, precipitatiile au afectat si calitatea apei din fantani, inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare declarand-o nepotabila.

Ploile au mai distrus un drum forestier pe Valea Bistritei, intr-o zona in care Directia Silvica Gorj urma sa dea in exploatare agentilor economici o importanta cantitate de masa lemnoasa.

Prins cu gropile neacoperite si cu canalizarea infundata,

Bucurestiul se ineaca din nou la prima ploaie

Investitiile de milioane de euro facute pana acum s-au dovedit zadarnice

Ploaia de ieri i-a scos din minti pe bucuresteni. Apa acumulata in cantitati enorme la limita dintre carosabil si trotuare a perturbat grav traficul si circulatia mijloacelor de transport in comun si a stricat semafoarele. Nu de putine ori, soferii grabiti si lipsiti de respect treceau in viteza peste pungile de apa formate la marginea trotuarelor, udandu-i fleasca pe pietoni.

Reteaua bucuresteana de canalizare are o lungime de 2.541 km, la care se adauga 790 km de racorduri de canal. Pe site-ul Primariei Capitalei se mentine, de ani de zile, urmatoarea precizare: „40% din retea are durata de exploatare expirata. Administrator: S.C. Apa Nova”.

Conducerea firmei romano-franceze Apa Nova Bucuresti s-a scuzat mereu, la caderile anterioare de precipitatii, ba ca este vorba despre o retea prost dimensionata, mostenita de la fosta regie, ba ca este vorba despre o cantitate foarte mare de apa cazuta intr-o perioada scurta de timp, ba ca unele canale au fost obturate de nisip, pamant si diverse mizerii, iar cele vreo 50.

000 de guri de scurgere nu se pot curata dintr-o data, dupa ce nu au fost curatate zeci de ani. Primavara trecuta, insa, conducerea franceza a societatii Apa Nova anunta cu surle si trambite ca toate gurile de scurgere ale canalizarii bucurestene au fost curatate si sunt functionale, ele trebuind de acum inainte sa fie doar intretinute.

Fara a vorbi despre felul in care conducerea franceza a firmei intelege sa investeasca banii bucurestenilor in infrastructura orasului, o mare responsabilitate revine si Primariei Capitalei. Au trecut patru ani de cand Traian Basescu a castigat increderea bucurestenilor si tot patru ani de cand Apa Nova a inceput sa gestioneze reteaua de alimentare cu apa si cea de canalizare.

Daca francezii din conducerea firmei au fost mai mult interesati de modul cum aceasta sa „inghita” din patrimoniul municipalitatii, primarul Basescu a bagat milioane de euro in contracte cu diverse firme pentru refacerea strazilor.

Numai ca, la felul in care s-au facut lucrarile – uneori pe ploaie, alteori la temperaturi exterioare mult prea scazute sau sub coordonarea dezastruoasa a unor directori numiti pe criterii politice – incep sa apara efectele negative.

Apa se strange la aproape toate intersectiile dintre strazile secundare si cele principale sau la rigole, unde pantele au fost facute la plesneala, chiar sub supravegherea expertilor BEI si a dirigintilor de santier autohtoni. La asta se adauga zecile de santiere ramase deschise pe strazile orasului peste iarna, care vor afecta circulatia si deszapezirea.

In plus, in zile ca cea de ieri, gropile ramase in asfalt sunt principalele surse de noroi, mizerii si diverse emanatii. Pe site-ul de internet al Primariei Capitalei, la adresa www4.pmb.ro/wwwt/avize/lucrgrf2.asp se vede foarte clar ca majoritatea lucrarilor sunt inregistrate ca „finalizate temporar” sau chiar au grafice depasite.

A fost nevoie ca, in aceasta vara, orasul sa fie inundat de cateva ori, pentru ca municipalitatea sa treaca la actiune. Contractul cu Apa Nova nu putea fi rediscutat inaintea alegerilor din aceasta toamna, mai ales ca firma incaseaza zilnic de la bucuresteni aproape 10 miliarde de lei.

Asa ca Primaria a realizat pe bani publici un studiu privind punctele nevralgice ale sistemului de canalizare si solutiile pe termen scurt, mediu si lung. Cum Apa Nova continua sa-si faca imagine pe banii bucurestenilor, specialistii municipalitatii au finalizat un proiect de hotarare, cu tot cu finantare, pentru rezolvarea problemelor canalizarii, aflate in special de-a lungul Dambovitei.

Consiliul General a aprobat in unanimitate acest proiect, insa lucrarile vor putea incepe abia din primavara.