Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale (II): institutie academica sau junta securista

Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN) este un grupare aflată deasupra legii, consumatoare de bani publici (fără nicio performanță), de fapt o” junta securistă”. După ultimul articol Academia de Științe ale Securității Naționale: inteligența intelligence-ului românesc (I) mă așteptam ca unii membri onorabili ai acestei academii-fantomă să realizeze ridicolul situației și să ceară, din proprie inițiativă, desființarea sa. Dintre cei 22 de academicieni cărora le-am calculat indicele Hirsch (h) aproape jumătate au indice h de ”0” sau ”1”. Interesant este că o întreagă pleiadă „academicieni” şi-au dat demisia după dezvăluirile din presă dar numele demisionarilor arată cât de mare era caracatiţa şi de ce sunt susţinuţi în continuare[i].

Existența acestui grup este o demonstrație de forță, o crasă sfidare a democrației, a parteneriatelor strategice și, în final, a poporului român. Au trecut mai mult de doi ani de la primul meu articol în care semnalam “problema” ASSN. Ulterior, jurnaliști de investigație, precum Emilia Șercan și Melania Cincea, ori platforme media, precum Hotnews sau Euractiv au publicat ample investigații jurnalistice despre ”fenomenul” ASSN, dar nimeni n-a luat nicio măsură. Mă gândesc să sistematizez informația produsă de aceste investigații și să aduc probe noi și sistematice, pentru a răspunde la întrebarea: este ASSN o ”academie” sau doar o ”junta securistă”?.

Care este istoria acestei academii, pe scurt? Ea a fost înființată, prin Legea 56/2012, cu titlul Academia de Științe Militare (ASM), în urma unei initiative legislative a lui Gabriel Oprea și a altor 8 parlamentari, urmând să se autofinanțeze și să funcționeze în subordinea MApN, MAI si SRI. Din 2013, ASM are și un Statut de organizare și funcționare iar, apoi, este transformată în Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN), prin Legea 140/10.06.2015.

De ce ASSN este o organizație aflată deasupra legii?

În primul rând, procesul de înființare a ASM (ulterior ASSN), a încălcat atât Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică cât și Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, multe argumente de justificare a necesității înființării ASM/ASSN fiind mincinoase[ii]. Astfel, în Expunerea de motive pentru justificarea înființării ASM se spune că ar exista o cerință a NATO și UE de unire a eforturilor de cercetare și dezvoltare, invocându-se armonizarea domeniilor cu NATO și UE. Aici avem de-a face cu o prima minciună, pentru că nu există nicăieri în spațiul euroatlantic un domeniu academic numit ”științele securității naționale” și nici vreo cerință a NATO sau UE în acest sens. Acest domeniu (inexistent n.a.) este înființat de sus în jos, printr-o academie ”de consacrare”. Pai, dacă nu există domeniul, de unde au apărut ”consacrații”? Guvernul Boc a încercat să corecteze ceva, în Punctul de vedere nr.473/14.02.2011 propunând atât o corelare a proiectului legislativ cu Legea Educației nr. 1/2011 și cu Legea 324/2002, cât și asigurarea finanțării ASM din venituri proprii[iii].

În al doilea rând, în Nota de fundamentare a H.G. 1122/2013 pentru aprobarea Structurii organizatorice şi a Statutului ASM, din 18.12.2014, publicată în Monitorul Oficial 0007/2014[iv] se spune că nu există impact economic, social, de mediu etc,deși vor fi prevăzute rente viagere pentru plata academicienilor, începând cu anul 2015. Există mai multe declarații și estimări false în această notă de fundamentare, care ar fi trebuit să evaleze impactului acestei legi, conform art. 7 din Legea 24/2000 privind tehnica legislativă.

Astfel, Guvernul Ponta a aprobat O.U.G nr. 83/12.12. 2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 care prevede , la articolul 26 aln.1, că: ”membrii titulari ai ASM beneficiază de o indemnizație lunară viageră egală cu indemnizația membrilor titulari ai Academiei Române” iar, la articolul 27, este introdus aliniatul 4, cu prevederea că ”Indemnizațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se asigură din sume alocate de la bugetul de stat, prin transferuri din bugetul Ministerului Educației Naționale.” Rentele viagere au fost propuse pe 12.12, cu 4 zile înainte de promovarea Notei de fundamentare a Statutului ASM, prin care se spunea că nu există impact economic si social.

Minciună cu premeditare sau fals în acte publice? Ambele acte normative erau votate de către Guvernul Ponta în aceeași săptămână, 12-18 decembrie 2014. Să mai spunem că OUG 83 poartă semnatura a doi dintre academicienii ASSN, Remus Pricopie și Gigel Paraschiv, iar Nota de fundamentare privind statutul ASM era semnată de alți doi academicieni, Gabriel Oprea și George Maior. Aici mi se pare că este o suspiciune penală rezonabilă, cei care au semnat actele urmând să fie beneficiari ai rentelor viagere.

În al treilea rând, se pot constata mai multe nereguli în procesul de completare a Legii nr.56/2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare, inițiat de Georgian Pop, în noiembrie 2014, ”pentru nominalizarea directorului SRI ca ordonator principal de credite, în subordinea căruia va funcționa Academia”[v]. Curios lucru, propunerea primește aviz negativ de la Consiliul Legislativ (CL) dar propunerea trece, deși tehnica legislativă presupune că popunerile trebuie motivate, dacă primesc aviz negativ.

În al patrulea rând, mi se pare util de verificat argumentul folosit de Traian Băsescu în recenta Expunere de motive pentru abrogarea Legii 56/2012, în care acuză faptul că Legea 140 de modificare a ASM este o lege organică, deoarece se referă la securitatea națională, iar ea a trecut drept lege ordinară. Pe scurt, Legea 56/2012 și Legea 140 de modificare a sa ar fi neconstituționale[vi].

Cum parazitează ASSN bugetul public?

Așa cum s-a văzut mai sus, printr-un artificiu legislativ al Guvernului Ponta, ASSN a devenit ordonator principal de credite iar finanțarea pentru rentele viagere a fost inclusă în bugetul Educației, la capitolul Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare, titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”. Execuția bugetară pe ultimii trei ani arată că s-au încasat sumele de mai jos, doar pentru plata rentelor celor 21 de ”academicieni”. Astfel, în anul 2016, din cei un milion de RON cheltuiți, doar 60.000 lei sunt alocați pentru plata de servicii și întreținere, restul de 950.000 de lei fiind plătiți DOAR pentru rente și contribuții sociale.

Execuția bugetară a ASSN

Sursa: Raport de executie bugetara COFOG 3, disponibil la: http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

Execuția bugetară pentru luna august 2017 arată că au fost alocați pentru rente viagere 148.000 de lei, din totalul de 152.000 cheltuiți, restul fiind alocați pentru indemnizații de conducere, salarii și alte contribuții sociale. Nu există bani prevăzuți pentru proiecte de cercetare sau alte scopuri academice, prevăzute în Legea 140 sau în Statut. Renta viageră a unui academician este egală cu cea a membrilor Academiei Române, cu puțin sub 1000 USD/lună. Prejudiciul este agravant deoarece banii pentru rente sunt alocații din bugetul Educației, capitolul ”Cercetare fundamentală”, care nu a scos la concurs nicio competiție de proiecte în perioada 2012-2016.

Criteriile de performanță: pentru ce îî plătim pe academicieni?

Problema performanței ASSN este, de asemenea, o problemă critică și poate fi evaluată din perspectivă individuală, dar și intituțională. Din punct de vedere individual se pune întrebare: cum sunt aleși ”academicienii”? Până la apariția Statutului ASM (2014) nu sunt date clare despre alegerea acestor ”personalităţi ştiinţifice reprezentative din domeniul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, cum prevede legea de înființare. Statutul ASM/ASSN spune clar, la articolul 12, că ”Propunerile de candidați pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secțiilor științifice de specialitate, iar candidații sunt aleși din rândul membrilor corespondenți pe baza criteriilor minimale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul statut”, dar și că ”lista candidaților se afișează pe site”.

Am făcut o estimare a performanțelor ”academicienilor”, în articolul anterior, ASSN-inteligența inteligence-ului românesc, din care rezultă că, din punct de vedere scientometric, ei au o producție științifică insignifiantă. Indicele lor h cumulat este cât al unui singur cercetător internațional. De asemenea, jumătate dintre ei au indicele h mai mic decât 2. Iar aceia dintre ei cu indice h mai mare nu au publicat vreodată în domeniile prevăzute de Statut, respectiv ”științe militare”, “informații și securitate națională”, “ordine publică și securitate națională”. Cei cu background militar, dar cu indici h ”0” și ”1” puțin probabil că îndeplinesc aceste condiții. De aceea, ceream să se facă publice aceste dosare de candidatură, așa cum prevede legea, dar nu sunt publice nici azi. Nu este locul aici să scot în evidență lipsa de performanță individuală, lista academicienilor poate fi consultată online.

La fel de revoltătoare este și lipsa de performanța instituțională. În legile de funcționare, dar și în Concepția ASSN, se specifică calitatea de for de excelență și misiunea de validare a ”reperelor de interes ale abordărilor strategice din domeniul studiilor de securitate, respectiv din domeniile științe militare, ordine publică, informații și securitate națională, și îmbinării armonioase a acestora cu direcțiile de forță ale celorlalte domenii științifice sectoriale care conferă profilul de țară al României la orizontul deceniului trei al Secolului XXI[viii].” Nu numai că nu există vreo producție remarcabilă a acestei academii sau vreo participare la vreun mare proiect euroatlantic, dar există chiar suspiciuni de plagiat în propria revistă. O analiză cu softul Turnitin relevă un indice de similitudine de 14% în textele singurului număr al revistei RASSN. De fapt, Gabriel Oprea, unul dintre fondatorii ASSN a fost dovedit drept plagiator, retragându-i-se titlul de doctor, școlile doctorale ale domeniilor științe militare, informații și ordine publică având multe suspiciuni de plagiat, mulți ”academicieni”ASSN fiind și membri ai acelor școli doctorale.

Trebuie să remarc faptul că această academie reprezintă o rețea, cu reprezentare în toate structurile de putere din România. Ca dovadă a influenței acestui grup este votul primit în Camera Deputaților, la modificarea şi completarea Legii nr.56/2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare, respectiv 286 voturi ”pentru” și doar un vot ”împotrivă”[ix] dar și faptul că decretele prezidențiale au fost semnate, automat, de către cei doi președinți, Traian Băsescu, în 2012, respectiv Klaus Iohannis, în 2015.

Mai mult decât atât, au existat două încercări eșuate în Parlament, de tăiere a finanțării ASSN. Prima încercare a aparținut deputatului PNL, Radu Zlati, care a propus taierea alocărilor bugetare pentru rente viagere[x] iar, cea de-a doua, a fost o propunere legislativă a unui grup de deputați liberali privind abrogarea Legii nr. 140 din 10 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare. Aceasta din urmă a fost clasată în 27 decembrie 2016.

Citeste intreg articolul si comenteaza pecontributors.ro