C-asa turna Mitropolitul

Potrivit documentelor CNSAS, Inalt Prea Sfintitul Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, a fost, timp de 40 de ani, un colaborator de incredere al Securitatii. El era caracterizat drept „ateul lui Dumnezeu”.

Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, a fost un ateu care a crezut ca viitorul apartine comunismului, reiese din documentele Securitatii, publicate de CNSAS in Monitorul Oficial.

Corneanu a colaborat circa 40 de ani cu fosta politie politica si doar pentru activitatea dintre 1951 si 1957 a fost recompensat cu 44.375 de lei.

Potrivit documentelor CNSAS, Securitatea aprecia, in 1963, ca Mitropolitul Banatului „se manifesta ca unul ce nu crede in preceptele si dogmele bisericesti, fiind convins ca biserica a fost intotdeauna un mijloc de inselare a maselor populare”.

In caracterizarea facuta de Securitate se arata ca Nicolae Corneanu a studiat marxism-leninismul, ceea ce l-a facut „sa-si dea seama perfect ca viitorul nu poate apartine decat comunismului”. „Ca urmare a atitudinii sale pozitive (…) a fost promovat in functia de Mitropolit al Banatului”, se afirma in documentul fostei politii politice a Romaniei.

Printre cei pe care Nicolae Corneanu i-a spionat se aflau Patriarhul Romaniei, precum si „greco-catolici cu activitate ostila”. „Stie (…) in a se strecura in anturajul elementelor care intereseaza Securitatea”, se apreciaza intr-o caracterizare din 1953.

De altfel, in 1954, el a fost „infiltrat” intr-o grupare „subversiva antropofizica”, ceea ce a dus la arestarea „elementelor antropofizice”.

In anii ‘80, Mitropolitul Corneanu i-a denuntat la Securitate pe mai multi preoti care simpatizau cu preotul disident Gheorghe Calciu Dumitreasa, aflat, la acel moment, in inchisoare.

„I s-a pus in vedere ca, daca nu-si va schimba atitudinea si daca va considera in continuare ca biserica nu are personalitate, biserica ii va dovedi contrariul, excluzandu-l din sanul ei”, afirma, intr-o nota informativa Corneanu.

De la Siguranta la Securitate

Mitropolitul Nicolae Corneanu a anuntat, dupa decizia CNSAS din 28 august 2007, ca nu o va contesta, el fiind, de altfel, audiat inca din 2001.

Intr-o scrisoare trimisa CNSAS, el a marturisit: „Din pacate, am fost colaborator al politiei politice comuniste nu din ianuarie 1950, ci din toamna anului 1948, cand am fost arestat pe motivul de a fi adapostit un asa-zis fugar stabilit in Germania si venit in tara pentru a-si revedea familia. Eliberat, s-a crezut ca voi mai fi vizitat de alti fugari, care astfel ar fi fost si ei prinsi.

Obligat a purta legaturi cu cei care ma vizitau, am trecut din mana in mana, de la Siguranta, apoi de la Securitate, care imi cereau note scrise si informatii, pana la Revolutia din decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situatii mi-a macinat tot timpul constiinta. Asadar, n-am ce contesta, decat a repeta mereu parerea de rau pentru cele impuse si acceptate”.

integral in EvZ