Sari direct la conținut

Cat dureaza sa faci un sens giratoriu? Compania de Drumuri se chinuie de un an si opt luni sa amenajeze intersectia criminala de pe Centura Capitalei, la Tunari, si are toate sansele sa n-o finalizeze nici anul acesta

HotNews.ro
Efectul virajului la stanga in intersectia Centurii Nord cu Tunari, Foto: Captura YouTube
Efectul virajului la stanga in intersectia Centurii Nord cu Tunari, Foto: Captura YouTube

Intersectia de pe Centura Capitalei, de pe asa zis-ul sector „modernizat”, din dreptul localitatii Tunari, este una dintre cele mai periculoase din tara pentru ca soferii sunt nevoiti sa taie fluxurile de trafic pentru a intra sau iesi din Centura. Din august 2014 Compania de Drumuri si Autostrazi a pornit un proiect sa amenajeze un sens giratoriu, la fel ca si la intersectia de la Stefanesti, dar nici pana in ziua de azi, la un an si opt luni distanta, nu a reusit sa faca ceva concret. Seful de la Drumuri promite ca pana la finalul anului giratoriul va fi gata, insa lucrarea se va face printr-o licitatie publica, o procedura ce are toate sansele sa fie tergiversata prin contestatii.

Pe 12 august 2014, CNADNR incheia un contract pentru „servicii de proiectare in faza Documentatie de Avizare pentru Lucrari de Interventii” ca sa amenajeze intersectia cu sens giratoriu pe Centura Capitalei si DJ 200B spre Tunari, una dintre cele mai periculoase intersectii din zona Bucurestiului, daca nu din toata tara.

Intersectia mortala, unde au avut loc nenumarata accidente, ii obliga pe soferii care vor sa iasa de pe centura sa faca un viraj la stanga, peste fluxul de trafic din sens opus, intr-o zona de centura unde se cirucla si asa cu viteza mare. In acelasi timp, cei care vin din Tunari si vor sa intre pe Centura spre DN2/Voluntari/A2, trebuie sa taie traficul pe un sens si sa intre in traficul de pe celalalt sens pe banda a treia, cu fara sa existe vreo zona de accelerare.

Intersectia de la Tunari

Intersectia de la Tunari

Foto: Google Maps

De la debutul documentatiei de proiectarei, din august 2014, si pana acum, in teren CNADNR nu a reusit sa faca nimic concret. S-au luat, pe rand, avize peste avize, de la Consiliile Tehnico-Economice de la DRDP Bucuresti, de la CNADNR, de la Ministerul Transporturilor, iar acum se sta dupa o Hotarare de Guvern care sa aprobe amplasamentul si care sa declanseze procedurile de expropriere.

„Documentatiile necesare promovarii acestui proiect au fost intocmite in anul 2015, dar lipsa Ordinului Ministrului Transporturilor de aprobare a indicatorilor tehnico-economici a facut imposibila transmiterea proiectului pe circuitul specific de aprobare”, recunoaste CNADNR intr-un raspuns transmis unui cititor HotNews.ro.

Asadar, un an si opt luni dupa debutul primelor proceduri, giratoriul a ramas doar in acte, iar zecile de mii de soferi care intra zilnic in intersectia de la Tunari nu le ramane decat sa joace „la noroc„.

Noul director de la CNADNR promite, insa, ca pana la finalul anului giratoriul va fi finalizat.

„Indicatorii, sa spunem, ca sunt aprobati, banii in buget avem. Cert pot sa va spun ca pana la finalul anului vom avea un sens giratoriu acolo. Va fi o executie de 3-4 luni. Va fi scos la licitatie executia”, a detaliat Catalin Homor, seful CNADNR, intr-un interviu acordat HotNews.ro.

Cu toate acestea, fiindca e vorba de o licitatie publica, lucrurile se pot complica, iar aparitia unor contestatii care sa tergiverseze procedura vor duce, inerent, la alte si alte intarzieri. O recunoaste chiar si seful CNADNR: „Cu o licitatie, nu putem decat sa estimam durata. Nu putem stii concret…”.

CNADNR in Februarie 2015: „Facem giratoriu anul acesta” / CNADNR, in aprilie 2016: „Facem giratoriul anul acesta”

In februarie 2015, CNADNR raspundea unei solicitari HotNews.ro referitoare la amenajarea giratoriului de la Tunari si facea o promisiune similara: „Lucrarile la intersectia DN Centura Bucuresti cu drumul judetean DJ 200B (n.r. Spre Tunari) se vor realiza in cursul anului 2015.

Acum, la peste un an de la acel raspuns, CNADNR practic face din nou aceeasi promisiune.

Modernizarea Centurii de Nord intre Chitila si Voluntari la „standard de autostrada” – o lucrare in bataie de joc, cu intersectii capcana si traceri de pietoni la nivel

In prezent, din cei aproape 75 de kilometri ai soselei de Centura Bucuresti, doar 20 de km au fost modernizati si largiti la patru benzi. Este vorba de portiunea dintre Chitila (DN7) si Voluntari (DN2), finalizata inca din 2010. Astfel, desi cei 20 de kilometri au fost modernizati si, pe o buna bucata, au fost adusi „la standard de autostrada”, asa cum se intreceau oficialii sa spuna prin 2010, doua intersectii importante au ramas amaenajate atunci la nivel si au devenit adevarate capcane mortale.

Centura cu sensurile de trafic separate

Masinic are asteptau sa vireze stanga, pe Centura, la Stefanesti

Foto: Hotnews

Aceste intersectii „mortale” sunt in dreptul localitatilor Tunari si Stefanesti, acolo unde centura largita la cate patru benzi si cu separatoare de sens din beton se intersecteaza cu drumurile de acces catre localitatile amintite.

In dreptul acestor intersectii s-a optat pentru realizarea pe un sens al centurii a unor benzi de facut stanga spre Tunari sau Stefanesti. Practic, cei care vin dinspre zona Otopeni pe centura si vor sa o ia spre Tunari sau Stefanesti nu au alta optiune decat sa „taie” traficul de pe celalalt sens al centurii. Totul pe un sector de drum unde vitezele practicate sunt destul de mari. (vezi fotografiile alaturate)

Dupa mai multe accidente grave in aceste zone, autoritatile au decis sa ia masuri si, intr-o prima instanta, in 2014, intersectia de la Stefanesti a fost reconfigurata cu un nou sens giratoriu pe Soseaua de Centura.

„Realizarea intersectiei DN Centura Bucuresti cu drumul judetean DJ 200 spre Stefanesti a fost realizata pe baza unui proiect avizat de CNADNR SA si Politia Rutiera. Valoarea estimata a lucrarilor este de 1.351.640 lei”, a transmis CNADNR la solicitarea HotNews.ro.

Intersectia de la Tunari

Intersectia de la Tunari

Foto: Hotnews

Cat despre intersectia de la Tunari, lucrurile au ramas „cum am stabilit”.

Pe langa intersectiile capcana, pe sectorul dintre DN1 si DN7, unde centura a fost largita la 4 benzi, pe mijlocul soselei nu au fost amplasate parapete de beton, iar din loc in loc au fost infiintate trecerei de pieton si restrictii de viteza de 30 km/h.

Intentiile ulterioare ale autoritatilor a fost inlocuirea trecerilor de pietoni cu pasarele pietonale, insa, din nou, lucrurile au ramas doar la nivel de intentie, nerealizandu-se nimic concret.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro