Sari direct la conținut

Ce este si cum poate fi receptionata televiziunea digitala terestra: Pana la 14 programe TV in format Standard Definition (SD) vor fi receptionate gratuit pana pe 17 iunie 2015 – spune SNR

HotNews.ro
Antena Yagi, Foto: Electromag.eu
Antena Yagi, Foto: Electromag.eu

Uitati pentru o clipa de cablu, satelit si internet (IPTV) principalele platforme prin care cei mai multi dintre noi receptionam televiziune platind un abonament. In anumite zone din Bucuresti si Sibiu, se poate receptiona gratuit televiziune digitala, din eter, printr-o antena, de exemplu de tip Yagi (preturi de la 60 lei). Iti mai trebuie un televizor cu tunner DVB-T incorporat sau un set-top box DVB-T. Aceasta este televiziunea digitala terestra, un proiect pilot care va fi extins la nivel national pana pe 17 iunie 2015, conform unei Hotarari de Guvern publicate pe 3 iulie in Monitorul Oficial. Pana la acea data, 70% din populatie va putea receptiona gratuit 14 programe de televiziune in format Standard Definition (SD) sau 2 programe HD (High Definition) si 6-7 programe SD, au precizat pentru HotNews.ro oficialii SNR, operatorul care transmite acum programele televiziunii publice si care dezvolta acest pilot.

HotNews.ro a adresat Societatii Nationale de Radiocomunicatii (care operareaza si sub marca Radiocom) mai multe intrebari privind televiziunea digitala terestra si planurile acestei copmpanii de stat in aceasta directie.

Amintim ca potrivit strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra publicate in aceasta luna in Monitorul Oficial, dupa data de 17 iunie 2015, receptionarea printr-o simpla antena, din eter, a programelor TV analogice nu va mai fi posibila. In loc va fi construita, in urma unor licitatii, o noua platforma de televiziune digitala terestra, care va concura cu cablul si satelitul. Pana atunci insa, autoritatile au decis sa permita operatorului care transmite programele televiziunii publice in format analogic (n.a SNR) sa extinda la nivel national un proiect pilot inceput de cativa ani in Bucuresti si Sibiu, care a inghitit deja milioane de euro.

Ce inseamna televiziune digitala terestra si cum poate fi receptionata in prezent de catre populatie?

Raspuns: Televiziunea terestra reprezinta posibilitatea receptionarii semnalului de televiziune din eter, cu o antena de receptie, de exemplu de tip Yagi.

Televiziune digitala terestra inseamna, in principal, posibilitatea de a se receptiona mai multe programe pe un singur canal (de exemplu in Bucuresti pe canalul 54 se receptioneaza 3 programe SD si un program HD, transmise in standard DVB-T), in loc sa se receptioneze un singur program pe fiecare canal (de exemplu in Bucuresti, pe canalul 34 se receptioneaza TVR1).

Echipamentele necesare receptiei digitale in momentul de fata sunt fie un set top box DVB-T, fie un televizor cu tunner DVB-T.

Conform strategiei, intr-o serie de zone ale tarii unde se transmite in momentul de fata programul TVR 2 in format analogic, acesta va inceta, iar pe canalele respective se va emite in standard DVB-T2, un set de programe TV grupate intr-un multiplex.

Din punct de vedere al telespectatorului, acesta va avea nevoie de un set top box DVB-T2 (cele DVB-T nu sunt compatibile si nu mai pot receptiona in standardul DVB-T2) si poate utiliza aceeasi antena de receptie folosita pentru programul TVR 2.

Daca telespectatorul doreste sa receptioneze programe TV transmise terestru, atunci are nevoie de o antena de receptie de tip Yagi, degajata si indreptata spre emitatorul din zona respectiva, precum si de un set top box sau tunner DVB-T2 si un televizor adecvat.

Ce inseamna multiplex digital?

Raspuns: Multiplexul digital reprezinta in esenta o retea de emitatoare care transmit pe un set de canale aprobate de ANCOM (n.a Autoritatea de reglementare in comunicatii), conform Planului Geneva’06, un grup de programe TV, prelucrate si impachetate intr-un flux de date, care la receptie sunt extrase si afisate ca programe individuale pe ecranul televizorului.

Care este stadiul proiectului pilot DVB-T al SNR (RADIOCOM) si ce posturi difuzati in prezent?

Raspuns: Proiectul a fost lansat in anul 2005 in Bucuresti si in anul 2006 in Sibiu. In momentul de fata, pe cele 2 multiplexe DVB-T ale proiectului pilot al RADIOCOM, se transmit urmatoarele programe, in compresie MPEG-4:

  • Multiplexul nr. 1 (canal 54 Bucuresti, canal 54 Sibiu): TVR 1, TVR 2, TVR News, TVR-HD;
  • Multiplexul nr. 2 (canal 59 Bucuresti, canal 47 Sibiu): TVR 3, TVR Cultural (n.a. acest post TV a fost desfiintat), Kanal D, Prima TV, Money Channel, Music Channel, Antena 3 in Bucuresti si Antena 1 Sibiu in Sibiu.

Cum poate receptiona acum populatia aceste posturi TV?

Raspuns: Programele sunt de tip ‘free to air’, adica pot fi receptionate gratuit pe orice televizor care are tunner DVB-T/MPEG-4. Firmele specializate au in vanzare si tunnere mixte satelit/ DVB-T, dar datorita zonei acoperite de proiectul pilot (Bucuresti si Sibiu), unde receptia programelor de televiziune se face in principal pe cablu sau satelit, nu exista o oferta consistenta de set top box-uri, ci mai mult de stick-uri DVB-T, care functioneaza pe laptop sau PC.

In proiectul pilot actual este utilizat standardul DVB-T. Trecerea de la televiziunea analogica la televiziunea digitala se va face utilizand standardul DVB-T2, care a fost implementat de toti vecinii nostri (Bulgaria, Ucraina, Moldova, Serbia, Ungaria). Tarile care au implementat retele DVB-T sunt in proces de conversie a lor in DVB-T2.

Care este valoarea investitiilor facute in acest proiect de la lansare si pana in prezent?

Raspuns: Avand in vedere faptul ca acest proiect pilot s-a implementat pentru studierea modului de functionare a sistemului digital, s-a urmarit in principal verificarea diferitelor configuratii si echipamente si mai putin eficienta economica. Pentru proiectele pilot ANCOM interzice obtinerea de profit.

Pe acest subiect citeste si:SNR vrea cel putin o licenta de televiziune digitala terestra/Pentru extinderea proiectului pilot DVB-T se vor mai investi inca 20-22 de milioane de euro

Cati clienti estimati ca aveti in prezent la acest proiect DVB-T?

Raspuns: Va putem comunica cati clienti potentiali are proiectul DVB-T in momentul de fata, si anume cca 16% din populatia Romaniei.

Cati clienti utilizeaza in mod real receptia terestra pentru vizionarea programelor transmise digital este greu de estimat, datorita faptului ca sunt transmise ‘free to air’ si pot fi receptionate cu o serie intreaga de dispozitive. Acestea pot fi achizitionate atat din tara, cat si din afara tarii (televizoare, set top box-uri simple sau mixte, stick-uri). Pe de alta parte, daca programele transmise sunt ‘free to air’, nu este relevanta notiunea de client, deoarece acesta nu plateste pentru prestarea serviciului, ci, cel mult, pentru procurarea echipamentului.

Conform noii strategii aprobate de Guvern, SNR primeste dreptul de a dezvolta fara licitatie la nivel national un multiplex digital..

Raspuns: RADIOCOM nu primeste dreptul de a dezvolta un multiplex digital, ci numai de a efectua tranzitia de la analogic la digital, utilizand reteaua si canalele programului TVR 2 transmis analogic. Pentru a detine un multiplex, RADIOCOM trebuie sa participe la procedura de acordare a licentelor organizata de ANCOM si sa castige cel putin o licenta.

Cate si ce posturi TV vor putea fi receptionate de romani prin acest multiplex digital? Receptia va fi gratuita?

Raspuns: Multiplexul de tranzitie este gandit sa poata transmite un numar de pana la 14 programe SD sau 2 programe HD si 6-7 programe SD. Obligatoriu se vor transmite programele TVR 1 si TVR 2. CNA (n.a Consiliul National al Audiovizualului) va decide restul programelor in functie de solicitarile producatorilor de programe.

Pentru acest multiplex de tranzitie, receptia va fi gratuita. Oricum programele TVR 1 si TVR 2 vor fi transmise gratuit si dupa oprirea completa a transmisiunilor analogice.

Veti mai oferi si alte servicii in afara de cele TV in acest multiplex?

Raspuns: Daca va ramane spatiu liber si se va primi acordul CNA si ANCOM, se vor putea furniza si alte servicii cum ar fi servicii de tip VoD (video on demand), transmitere de date (de exemplu buletinul meteo), transmitere de programe radio.

Care sunt etapele dezvoltarii la nivel national a acestui proiect? Care vor fi urmatoarele localitati in care populatia va putea receptiona televiziune digitala terestra?

Raspuns: Tot proiectul trebuie sa se incheie pe data de 17 iunie 2015, iar prin strategie se impun urmatoarele obiective clare: deservirea a 40% din populatie pana la 01 iulie 2014 si 70% pana la 17 iunie 2015.

Zonele in care se va putea receptiona televiziunea digitala terestra si in care se va opri transmisia programului TVR 2 analogic vor fi publicate in timp util, dar numai dupa aprobarea proiectului de catre ANCOM.

Strategia prevede organizarea unei licitatii inclusiv pentru acest multiplex pana pe 17 iunie 2015. Ce planuri aveti legate de licitatiile care se vor desfasura? Cate multiplexe doriti sa castigati?

Raspuns: Asteptam sa vedem care vor fi conditiile impuse prin caietele de sarcini de catre ANCOM si apoi vom hotari modul de participare. Oricum, din experienta celorlalte tari, operatorii care detin mai multe multiplexe au sanse mai mari sa aiba o afacere de succes.

Peisajul TV din Romania este foarte aglomerat. Cablul si satelitul domina, iar recent in aceasta cursa a intrat si Orange. Sunt multe canale, foarte multe HD, iar preturile abonamentelor sunt mici comparativ cu alte tari europene. De ce ar alege romanii televiziunea digitala terestra?

Raspuns: O parte din populatie va alege televiziunea digitala din urmatoarele considerente:

  • pot avea programele principale fara sa plateasca abonament;
  • pentru mai multe receptoare de televiziune intr-o familie ( pentru 1 televizor se poate plati un abonament de cablu sau satelit iar pentru celelalte se utilizeaza receptia terestra ‘free to air’);
  • pentru receptie portabila;
  • pentru persoane cu venituri mici.

Motivele pentru care ar alege televiziunea digitala difera de la om la om, dar, cel putin pentru programele ‘free to air’, acestia nu sunt obligati sa aleaga sau nu televiziunea digitala terestra.

Cati clienti estimati ca veti atrage la televiziunea digitala terestra?

Raspuns: „Avand in vedere natura transmisiei ‘free to air’, nu putem face o estimare in acest sens. Putem estima doar procentul din populatia tarii care va receptiona terestru, precum si ce zone ale tarii vor avea acces la televiziunea digitala terestra.

In mod sigur, persoanele care receptioneaza in momentul de fata terestru programele TVR 1 si TVR 2 analogice, se vor numara printre clientii televiziunii digitale terestre”.

  • Si Pro TV are un proiect pilot DVB-T in Bucuresti

Foarte important de precizat este si faptul ca SNR nu este singura companie care a demarat proiecte DVB-T pilot in tara. In Bucuresti, spre exemplu, Pro TV a dezvoltat un proiect similar. Este motivul pentru care in Capitala se pot receptiona gratuit in prezent si PRO TV HD, SPORT.RO HD – potrivit Teledigital.ro.

De altfel, autoritatea de reglementare in comunicatii a comunicat catre HotNews.ro inca din vara anului 2011 ce alte companii dezvolta proiecte DVB-T in Romania:

  • „SNR a solicitat si primit din partea Autoritatii, in anul 2006, un acord de experimentare care are valabilitate pana la demararea procedurii de acordare a multiplexelor nationale de televiziune digitala terestra prin modalitatile stabilite de lege. Mai precis, Radiocom detine acord de experimentare pentru Bucuresti (banda UHF, canalele 54 si 59) si Sibiu (banda UHF, canalele 54 si 47). Acorduri de acest gen detin si S.C. PRO TV S.A. pentru Bucuresti, S.C. Digital Terestrial Television S.R.L. pentru mai multe locatii din Maramures si S.C. Rom Media S.R.L. pentru Buzau”, a declarat, in luna iulie 2011, Catalin Marinescu, presedintele ANCOM.

Pentru detalii privind noua strategie de tranzitie la televiziunea digitala terestra citeste si:

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro