Ce spun notarii după ce Guvernul a adoptat criterii diferite pentru evaluarea caselor și terenurilor confiscate de regimul comunist
Uniunea Națională a Notarilor Publici a precizat, la solicitarea HotNews.ro, că nu a fost consultată în elaborarea ordonanței de urgență prin care Guvernul a stabilit noi criterii unitare la nivel național pentru evaluarea imobilelor confiscate de regimul comunist, criterii ce vor înlocui inechitățile din grilele notariale actuale din toată țara. Pe de altă parte, Uniunea notarilor spune că a aprobat deja criterii comune la nivel național pentru studiile de piață realizate de experții evaluatori care sunt utilizate la calculul impozitului datorat statului la vânzarea locuințelor.
„Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici a întreprins deja demersuri în sensul unificării modului de întocmire a studiilor de piață prevăzute la art. 111 din Codul fiscal, aprobând criteriile comune la nivel național de întocmire a acestora, care au fost înaintate camerelor notarilor publici, în vederea punerii la dispoziția evaluatorilor autorizați pentru a fi avute în vedere la actualizarea studiilor de piață”, a transmis UNNPR.
Uniunea amintește că potrivit art. 111 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „camerele notarilor publici actualizează cel puțin o dată pe an studiile de piață întocmite de experți evaluatori autorizați în condițiile legii, care trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară specifică în anul precedent, și le comunică direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul ANAF”.
Experții evaluatori autorizați în condițiile legii întocmesc studiile de piață, acestea fiind utilizate potrivit dispozițiilor art.111 din Codul fiscal, la calculul impozitului pe transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal.
De asemenea, studiile de piață sunt utilizate și în alte domenii de activitate, cum ar fi: la stabilirea despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, realizate potrivit Legii nr.255/2010, la stabilirea tarifelor percepute de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru serviciile furnizate.
Notarii vor aplica în continuare propriile criterii
Uniunea susține că „activitatea notarială nu va fi afectată întrucât notarii publici vor aplica în continuare, studiile de piață întocmite potrivit art. 111 din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe transferul proprietății imobiliare din patrimoniul personal, iar dispozițiile cuprinse în proiectul de ordonanță de urgență vor fi aplicate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în activitatea privind procesul de restituire în natură sau în echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist”.
Cu alte cuvinte vor exista reguli separate de evaluare a prețurilor la locuințe și terenuri.
Întrebată de HotNews.ro cum vor fi afectate prețurile la restul locuințelor și terenurilor din țară și dacă nu există riscul ca prin aprobarea acestei OUG să se creeze o discriminare în piața imobiliară, Uniunea notarilor a răspuns că: „nu are competența de a răspunde la aceste întrebări”.
Ministrul de Finanțe: Noua metodă de calcul asigură criterii echitabile, în condiții suportabile bugetar

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a venit cu explicații vineri, 8 august, după ce Guvernul a aprobat ordonanța de urgență. Acesta a spus că prin adoptarea acestui act se vor relua procedurile de despăgubire în acord cu Decizia 43/205 a Curții Constituționale din februarie 2025 prin care s-au formulat recomandări specifice procesului de evaluare a despăgubirilor în cazurile în care imobilele nu mai pot fi restituite în natură.
„Prin actul normativ s-au instituit norme care să protejeze drepturile persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, recunoscute de statul român, plata acestor drepturi urmând să se realizeze independent de constrângerile bugetare ale României pe termen scurt și mediu”, a spus ministrul.
Ce aduce nou această modificare legislativă, potrivit ministrului de Finanțe:
- Un calcul echitabil al despăgubirilor, pe baza grilei notariale și a coeficienților de corecție (localizare, stare, regim juridic), conform CEDO – indiferent de modul în care era folosit imobilul la momentul confiscării (ex. locuință, teren intravilan, etc.).
- Opțiuni flexibile de plată: 7 tranșe anuale sau plată unică de 40% pentru cei care renunță la eșalonare.
- Reducerea litigiilor și a speculei: limitarea câștigurilor pentru cumpărătorii de puncte, pentru a descuraja tranzacționarea speculativă a drepturilor litigioase.
- Transparențǎ: toate instituțiile vor raporta situația acestor dosare, pentru o bază de date unică la nivel național.
- Evităm sancțiuni și procese internaționale, prin armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene (CEDO) privind drepturile omului.
„Până acum, valoarea despăgubirii depindea de categoria de folosință a bunului la data confiscării. Astfel, două terenuri similare din aceeași zonă puteau genera despăgubiri substanțial diferite, doar pentru faptul că unul era restituit în natură iar pentru celălalt erau acordate despăgubiri. Noua metodă asigură un calcul obiectiv, realizând un echilibru între măsurile reparatorii (în natură/prin echivalent)”, a spus Alexandru Nazare.
Ce despăgubiri a plătit statul până acum
„În perioada 2013–2025, statul român a stabilit despăgubiri de 23,2 miliarde de lei pentru 67.500 de dosare, din care 16,1 miliarde de lei au fost deja plătite, iar 7,5 miliarde de lei urmează să fie achitate eșalonat până în 2029.
„Extinzând perioada de plată la 7 ani, am redus presiunea bugetară și am eficientizat totodată procesul”, a menționat ministrul.
O altă măsură din OUG este „limitarea sumelor datorate cumpărătorilor de puncte: dintr-un total estimat de 1 miliarde de lei, statul va plăti 0,45 miliarde lei, rezultând un impact bugetar diminuat cu peste 50%. Astfel, diferența a creat premisele pentru plata sumelor datorate persoanelor îndreptățite în cea mai scurtă perioadă posibilă, în condițiile actualei execuții bugetare”.
Despăgubirile au ajuns în medie la 555.000 de lei pe dosar
Relevant în evaluarea condițiilor în care statul poate parcurge procedura de acordare a despăgubirilor este și faptul că, după 2021, valoarea medie a despăgubirilor a crescut cu 160% pe dosar (de la 213.000 lei la 555.000 lei).
„Toate aceste date, coroborate cu Decizia CCR 43/2025, reflectau în mod clar necesitatea unor criterii echitabile, dar și o nevoie crescută de sustenabilitate financiară. Restabilirea procesului de retrocedare, cu reguli clare, în acord cu standardele CEDO și în echitate pentru toți cei cărora le-au fost confiscate proprietățile este un pas important spre închiderea, în condiții previzibile și suportabile bugetar, a acestui capitol dureros din istoria României”, a mai declarat vineri ministrul de Finanțe.
