Circa 8 miliarde de euro, bani europeni, ar putea accesa România pentru tranziția către o economie verde și pentru înlocuirea centralelor pe cărbune cu unele pe gaz/ Ce spune ministrul economiei

România va trebui să renunțe la centralele de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, urmând ca în locul lor să fie construite unele care folosesc gaze naturale. Aceasta în condițiile în care Comisia Europeană urmărește, prin acordul verde, reducerea emisiilor de carbon cu 55% până în anul 2030. În această situație se află centralele de la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara. Pentru tranziția către o economie verde vor fi alocate multe miliarde de euro, pe care România trebuie să le acceseze. România se află pe locul trei în Europa, după Polonia și Germania, după mărimea bugetului de care va beneficia din Fondul de Tranziţie, a declarat ministrul Economiei Virgil Popescu, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Din Fondul de Tranziţie, Just Transition Found, România ar putea beneficia de circa un miliard de euro. Încă vreo 7 miliarde de euro sunt la dispoziție în Fondul de Modernizare, axa 10, bani care pot fi folosiți pentru modernizarea, tehnologizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice din România.

Ministrul Economiei a vorbit în cadrul interviului despre situația de la CE Hunedoara, care acum se află în insolvență, și despre CE Oltenia, care urmează să intre într-un program de restructurare, având în vedere că va primi un ajutor de stat de 1,2 miliarde de lei pentru plata certificatelor de emisii de dioxid de carbon. La ambele companii, centralele urmează să fie trecute de pe cărbune pe gaz. La Hunedoara, centrala de la Paroșeni va fi trecută într-o nouă companie, urmând ca aceasta să investească în înlocuirea grupurilor de acolo de pe cărbune pe gaz. Centrala de la Mintia ar urma să fie preluată de Consiliul Județean Hunedoara sau de către Primăria Deva. În acest caz se ia în calcul posibilitatea de a fi folosit un tip de cărbune mai puțin poluant. Există un studiu comandat de către Comisia Europeană care analizează acest tip de cărbune, iar dacă testele vor fi favorabile, ar putea fi folosit la Mintia. În paralel, Romgaz are în plan construirea unei centrale pe gaz la Mintia, pe un teren al CE Hunedoara.

La Oltenia situația este ceva mai dificilă, având în vedere că asigură peste un sfert din producția țării de energie electrică și numărul mare de angajați- circa 13.000. Pentru 1,2 miliarde lei pe care îi primește, compania trebuie să treacă printr-un program de restructurare, va trebui să construiască centrale pe gaz până în 2026 și un parc solar mare de 300 MW. Mai este și problema unui prejudiciu uriaș de circa 680 de milioane de lei, practic mai mult de jumătate din ajutor, bani care trebuie recuperați. Prejudiciul a fost constatat în urma unui control al corpului de control al ministerului făcut în urmă cu un an. În acest moment este făcut și un control de către ANAF, care trebuie să confirme prejudiciul și să stabilească persoanele responsabile. În urmă cu câteva zile, șeful directoratului Sorinel Boza a fost schimbat din funcție cu singura persoană din Directorat, din cele cinci, care nu se afla în funcție de conducere în momentul producerii prejudiciilor. Ministrul spune că există un dosar și la DNA.

Ce a spus Virgil Popescu despre green deal și înlocuirea centralelor pe cărbune cu unele pe gaz: Cei de la Oltenia trebuie împinși de la spate

Trebuie sa ne batem și să avem în vedere anul de referință (pentru reducerea cu 55% a emisiilor de carbon). Green deal în România se raportează la anii ’90. Am văzut și declarația președintelui că trebuie să ne batem ca anul de referință să fie 1987-1988, în care industria românească era cea mai poluatoare. Contează foarte mult de la ce referință în jos calculăm acel 55%. Ori la un an de referință 1990, când după cum știm industria și poluarea au fost foarte jos, ceea ce ne-ar dezavantaja foarte mult.

Lucrăm, avem și un studiu de adecvanță al Transelectrica și împreună cu cei de la Compania Energetică Oltenia și Compania Energetică Hunedoara am lucrat materiale în așa fel încât să nu ne prindă 2030 în aceeași situație.

Complexul Energetic Hunedoara. Acolo lucrurile pot fi mult mai rapide. Ea se află în insolvență. În Parlament anul trecut am adoptat Ordonanța 60, am transpus-o în lege. Am introdus un amendament. În contul datoriei pe care ANAF o are de primit de la unitățile respective și se dau în administrarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pentru a fi reintroduse în circuitul economic. Practic vom reuși să salvăm cele două termocentrale, cea de la Paroșeni și de la Mintia. Cea de la Paroșeni împreună cu cele patru mine, cea de la Mintia care produce energie electrică și energie termică pentru municipiul Deva se dorește a fi preluată de Consiliul Județean Hunedoara sau de către Primăria Deva. Fiind în insolvență există un termen de stabilire a tabloului creditorilor definitivi. În momentul când va fi stabilit, atunci vom putea invoca în planul de organizare ordonanța 60, extragem activele.

Trecem Paroșeni într-o nouă companie, transformăm pe gaz unitățile de la Paroșeni. Deci avem gazul ca și combustibil de tranziție, iar la Mintia același lucru, pentru că nu va putea funcționa mult timp pe cărbune. Există un studiu comandat de către Comisia Europeană cu un cărbune despre care se spune că este foarte puțin poluant. Dacă acel studiu și testele vor pune în valoare acest lucru, sigur că va putea funcționa în continuare pe cărbune, acel cărbune mai puțin poluant. În paralel cu acest lucru de la Mintia. Trecerea la unitatea administrativ teritorială. Romgaz are în planul de investiție la Mintia o centrală pe gaz, pe un teren tot al CE Hunedoara, pentru că acolo există transformatoare, logistica de injecție a curentului electric. Săptămâna trecută am avut lichidatorul judiciar și am reușit să deblocăm practic vânzarea acelui teren și echipamentelor aferente acelui teren care să permită construirea unei centrale pe gaz de către Romgaz.

La Paroşeni vom trece pe gaz o parte din grupuri. Va investi compania care va rămâne. Avem la dispoziţie Fondul de Tranziţie, Just Transition Found, care pentru România s-ar putea să ajungă la un miliard de euro, din care 30% se poate folosi pentru investiţii în tehnologie. Fondul va putea fi folosit pentru tranziţia judeţelor cu cărbune din România. De exemplu, Germania negociază pentru vreo 2,7 miliarde. Polonia care are vreo 80% din producția de energie pe cărbune, probabil că va avea un buget mult mai mare decât Germania și România. Știm că România este pe locul trei în momentul de față. Sau mai avem la dispoziție Fondul pe axa 10, Fondul de Modernizare, modernizarea centralelor vechi pe cărbune cu centrale de producere a energiei electrice pe gaz. (…) Fondul de modernizare, poate fi folosit conform articolului 10 din Tratatul de aderare, și acolo ar fi vreo 7 miliarde de euro pentru modernizarea, tehnologizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice din România. Prin Ministerul Energiei se vor aloca.

La Oltenia situația este un pic mai dificilă. Are 25% din producția de energie a țării și nu poți dintr-o dată să spui: Gata, nu mai producem. Am aprobat un memorandum în Guvern, prin care am fost de acord să acordăm un ajutor de salvare de 1,2 miliarde lei, care, ulterior, dacă nu va fi plătit în șase luni, și nu credem că va fi plătit, se va transforma într-un ajutor de restructurare. Am pre-notificat Comisia Europeană, avem feedback pozitiv de acolo, sper că vom primi zilele următoare acordul pentru acest ajutor de salvare, urmând să intrăm în Guvern cu Ordonanța de aprobare a acestui ajutor și cu notificarea finală. Dar CE Oltenia trebuie să-și rezolve problema punctual cu certificatele de CO2. În paralel trebuie să pună programul de restructurare care este trecut negru pe alb în acel memorandum.

Trebuie să treacă pe gaz centralele de la Ișalnița și de la Craiova 2 până în 2026. Cele două grupuri de la Turceni trebuie să construiască un parc solar de 300 MW. Au locuri pe depozitele de zgură care se găsesc ale CEO. Ne-am angajat ca de la emisii de 0,9 vor scădea emisiile la 0,6. Practic, vor scădea cu 30%. Investițiile vor fi făcute cu Fondul de tranziție și cu fondul de modernizare. Sunt bani să se facă aceste lucruri, problema este să se dorească și să fie împinși de la spate. Dacă nu vor face acest lucru, ei nu au altă șansă de supraviețuire. Dacă nu, 2030 ne va prinde nepregătiți, poate am mai putea trage de timp să ne ducem până în 2035. Trebuie împinși de la spate, au făcut ceva până acum? De când se discută de trecerea a cel puțin un grup de la CEO pe gaz și nu au făcut nimic. Bani din fondul de modernizare să știți că mai sunt. Era axa 10C și au mai rămas bani. Au folosit din această axă două companii: OMV Petrom pentru Brazi și Romagz pentru Iernut.

Este rezistența la schimbare, se gândesc că poate mai merge și așa, că îi mai păcălim pe cei de la Comisie. La Comisia Europeană nu sunt oameni obtuzi, numai că nu au avut parteneri de dialog până acum din partea Guvernului României.

La Oltenia este o problemă de management. De aceea s-a luat și măsura de schimbare săptămâna aceasta de schimbare a directorului general. De ce a rămas în Directorat? Pentru că în raportul corpului de control al minstrului energiei se vorbea de niște prejudicii care opera o perioadă de două directoarate, Directoratul domnului Ciurel și directoratul acesta actual.

În paralel se defășoară o inspecție financiar- economică a Ministerului Finanțelor. Extinderea inspecției, pentru că ea era deja din decembrie și pe raportul corpului de control al Ministrului Energiei, care a stabilit niște prejudicii de vreo 680 de milioane de lei. În momentul în care acele prejudicii vor fi confirmate și de către ANAF, organul fiscal, atunci va trebui să luăm măsuri foarte ferme. Dacă sunt persoane responsabile, le vom trage răspunderea materială asupra acelor prejudicii. De altfel, Consiliul de Supraveghere a luat luni în discuție cele două rapoarte și a cerut Directoratului să trimită la juridic punct de vedere și să afle cine sunt persoanele responsabile.

Vorbim de un ajutor de salvare de 1,2 miliarde de lei, în condițiile în care la mai mult de jumătate există prejudiciu de mai mult de jumătate acolo. Este și o investigație a DNA. De ce am pus un director din directorat, pe domnul Burlan? Este singurul din acei cinci directori care nu a fost în directorat (când s-au produs prejudiciile). Sunt selectați pe Ordonanța 109. Dacă îi dai la o parte fără o justă cauză, și deocamdată nu le-am atras încă răspunderea, ne trezim că trebuie să le plătim salarii compensatorii sau depăgubiri din urmă. De aceea trebuie să fim foarte atenți.

De altfel, în raportul Corpului de Control al prim-ministrului se spunea că domnul director Boza a fost scos din joben, nu era pe lista scurtă când a fost numit director de dezvoltare și investiții. La fel și alți doi domni, nu au fost pe lista scurtă. Dacă s-au întâmplat lucrurile acestea, asta face acum ANAF. Partea bună a Ministerului Finanțelor este că este acela care controlează și ordonanța 109 corporatistă și prejudiciile care pot să apară. Vom demara procedură de selecție, pentru că le expiră în acest an mandatele tuturor directorilor.

Dacă vor trece unități de pe cărbune pe gaz, este clar că în spate vor exista mai puțini oameni care vor lucra. Din ce știu eu, nu sunt suficienți mineri care lucrează. Nu știu dacă va urma o concediere, dar din acel fond de tranziție ne vom ocupa ca oamenii să poată fi relocați și să existe alte locuri de muncă. Dacă se dă drumul la lucrările de autostrăzi pot să-și găsească locuri de muncă acolo, care pot fi chiar mai bine plătite.