Directia de Cultura Alba a decis ca "o parte" din Masivul Carnic din Rosia Montana, unde se afla galerii din perioda romana, nu are nici o valoare arheologica

Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Alba a emis, joi, Certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din masivul Carnic, monument istoric, informeaza un comunicat al Ministerului Culturii. Cu alte cuvinte, institutia a decis ca o parte din acest masiv, unde se afla galerii miniere din perioada romana, evul mediu si perioada habsburgica, nu are nici o valoare arheologica. Descarcarea arheologica se face pentru proiectul minier al companiei Rosia Montana Gold Corporation, care presupune exploatarea aurului si argintului din regiune din patru munti, printre care si Masivul Carnic.

Descarcarea de sarcina data de Directia de Cultura Alba pentru masivul Carnic este unul dintre pasii importanti facuti pentru inceperea proiectului minier al companiei canadiene Rosia Montana Gold Corporation. RMGC are un Certificat de Urbanism valabil pentru acest proiect (desi ultimele trei certificate au fost anulate), iar in 2010 a depus din nou la Ministerul Mediului dosarul pentru reinceperea procedurii de mediu, urmand ca o comisie speciala sa analizeze daca procedura de avizare pe mediu se va relua de unde a fost intrerupta in 2007 sau daca se reia de la inceput.

Certificatul de descarcare de sarcina arheologica a fost emis pe baza hotararii Comisiei Nationale de Arheologie din data de 12.07.2011, privind aprobarea raportului de cercetare arheologica preventiva „Masivul Carnic, Rosia Montana, Romania – proiectul minier Rosia Montana”. Contactat de HotNews.ro, Radu Enache, purtatorul de cuvant al Ministerului Culturii, a declarat ca deocamdata nu stie pentru cat din masivul Carnic s-a decis ca nu are nici o valoare arheologica si ca va da aceasta informatie in urmatoarele zile. Potrivit unui comunicat trimis de Ministerul Culturii, aceasta decizie este „primul pas necesar in procesul de a asigura salvarea, conservarea si valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia Montana”.

Stefan Balici, vicepresedintele Asociatiei Arhitectura Restaurare Arheologie (ARA) considera absurda decizia Directiei de Cultura Alba si a Comisiei Nationale de Arheologie. „In muntele Carnic exista un sistem de galerii/sapaturi subterane care constituie un peisaj subteran. Daca distrugi o parte din acest peisaj, restul pierde din valoare. Aceste galerii dateaza posibil din perioada dacica, sigur din perioada romana, evul mediu, perioada habsburgica, pana in 1948 cand minele au fost nationalizate. Din punct de vedere al raritatii, pe plan mondial, cele romane sunt cele mai importante, dar in ansamblu, este foarte important tot situl datorita continuitatii pe o perioda de aproape 2000 de ani. Consider absurda decizia Comisiei Nationale de Arheologie si neasteptata deoarece Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a decis in luna martie clasarea sit-ului pe lista UNESCO. In orice caz, decizia Comisiei Nationale de Arheologie se refera doar la valorile arheologice care erau in munte, el insa ramane monument istoric si nu poate fi inlaturat din Lista Monumentelor Istorice datorita valorii pe care o are”, a declarat Balici pentru HotNews.ro.

Acesta nu este primul Certificat de Descarcare Arheologica care a fost dat peste muntele Carnic. In 2004, Comisia Nationala de Arheologie a mai dat un asemenea certificat, insa acesta a fost atacat in instanta de Asociatia Alburnus Maior, iar Curtea de Apel Brasov l-a anulat.

In ciuda deciziei Comisiei Nationale de Arheologie si a Directiei de Cultura Alba, care practic condamna la distrugere o parte din acest loc, in acelasi comunicat de presa se sustine ca „Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a initiat un plan de actiune care sa asigure conservarea celor mai importante situri arheologice si monumente arhitectonice de la Rosia Montana. Planul are ca obiectiv salvarea si punerea in valoare a 80% dintre valorile arheologice si arhitectonice din regiune, printre ele numarandu-se: galeriile miniere cu semnificatie istorica deosebita aflate in zona Piatra Corbului, galeriile din zona Catalina-Monulesti, care vor fi cercetate, restaurate si deschise publicului, incinta funerara romana de la Tau Gauri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Paru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale si moderne, 41 de cladiri monument istoric din zona protejata, centrul istoric al localitatii revitalizat, peste 100 de km de galerii de mina care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri. Acest plan va fi realizat prin alocarea de catre compania RMGC a 70 de milioane de dolari care vor fi cheltuiti la Rosia Montana pentru lucrarile de conservare si punere in valoare a patrimoniului arheologic si arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde infiintarea unei comisii speciale – din care vor face parte experti independenti – care va monitoriza si va avea puterea de a opri in orice moment exploatarea, in situatia in care se vor face descoperiri importante”.

Potrivit ARA, nu doar cele 41 de cladiri monument istoric care vor fi restaurate si galeriile romane, sunt importante. „Intreg fondul construit de la Rosia este valoros in ansamblul sau. Sunt multe constructii care individual nu ar face fata evaluarii conform criteriilor de clasare a monumentelor istorice, dar asta nu inseamna ca sint lipsite de valoare, au o valoare pe care si-o dezvaluie in context. ARA a propus clasarea a 50 de constructii, case, biserici, cladiri administrative (cum ar fi: fostul Palat Administrativ din perioada austro-ungara, actualmente o semiruina, abandonat de consiliul local si de primarie, fosta Casa de Nasteri, Scoala Veche). Din 2007, insa, Directia Judeteana pentru Patrimoniu Alba care trebuie sa declanseze procedura, pur si simplu a refuzat sa o faca, contrar legii. ARA i-a dat in judecata”, spune Stefan Balici.

Proiectul RMGC a fost aprig combatut de societatea civila. Reprezentantii mai multor ONG-uri (ARA, Alburnus Maior, Grupul din ASE) au acuzat statul roman ca este lipsit de vizune si ca acest proiect este contra principiilor de dezvoltare durabila. Aceste asociatii sustin clasarea sit-ului Rosia Montana ca monument UNESCO, considerand ca punerea in valoare a locului ar aduce mai multi bani si mai multe avantaje Romaniei. Ca acest loc sa devina un obiectiv turistic atractiv, statul roman ar trebui sa investeasca in restaurarea galeriilor, a centrului istoric al Rosiei Montana, in infrastructura si promovare. In caz contrar, obiectivul risca sa fie scos de pe lista UNESCO.

Compania RMGC ar urma sa extraga de la Rosia Montana circa 314 tone de aur si 1400 tone de argint. Aurul insa cere un pret mare. Pentru extragerea acestei cantitati cei patru munti din jurul Rosiei Montane, Carnic, Cetate, Orlea si Jig vor fi macinati centimetru cu centimetru, trecuti prin bai de cianura iar, dupa extragerea aurului, namolul rezultat, impregnat cu cianuri, sub limita maxima impusa de normele internationale spun reprezentantii companiei, va fi depozitat intr-un lac de circa 300ha. Potrivit RMGC, dintr-o tona de minereu se va extrage 1,47 grame de aur si 7 grame de argint.