Dosarul blocului Dorna
Iancu este beneficiarul unui bloc, aflat in constructie, pe strada Dornei. In acte, imobilul este clasificat drept locuinta colectiva, dar, in realitate, pe strada Dornei va rasari un bloc cu noua apartamente.
Avizele necesare constructiei au fost atent supravegheate de catre Eugeniu Horodnic, seful Directiei de Urbanism. Legatura dintre Horodnic si Gelu Iancu este Simon Chichisan, proiectantul imobilului. Horodnic si Chichisan sunt protagonistii unei tranzactii imobiliare incheiate in 2004.
Aberatiile imobiliare lovesc din ce in ce mai mult in imaginea orasului. Cu toate ca in toamna anului trecut membrii Consiliului Local (CL) Cluj-Napoca au declarat razboi constructiilor ilegale, situatia din teren arata altceva. In cartierul Gruia, pe strada Dornei, la numarul 21, se construieste un bloc de locuinte.
Investitia apartine controversatului afacerist Gelu Iancu. In acte, imobilul este trecut ca locuinta familiala, dar, la fata locului, muncitorii se pregatesc sa construiasca un bloc cu doua niveluri si noua apartamente.
In iunie 2005, CL a emis o hotarare prin care sunt definite caracteristicile locuintelor colective, precum cea pe care se construieste pe strada Dornei. Astfel, se specifica in mod explicit ca o locuinta colectiva are cel mult sase apartamente.
Constructia al carei beneficiar este Iancu va avea noua apartamente si este singura cladire de acest gen din zona. Vecinii constructiei, care au loturi de teren pe care se poate construi, sustin ca, daca Iancu va finaliza constructia, pretul proprietatilor pe care le detin va scadea drastic.
Tranzactie cu happy-end
Firul documentelor pe baza carora se construieste blocul pe pe strada Dornei are la un capat societatea Chibo (proiectantul lucrarii) si la celalalt capat Primaria, reprezentata de catre Eugeniu Horodnic, seful Directiei de Urbanism.
Horodnic are in subordine Serviciul Autorizari Constructii (SAC), adica departamentul care avizeaza constructiile din oras. Patronul Chibo este Simion Chichisan. Intre patronul Chibo si seful Directiei de Urbanism exista o relatie de afaceri apropiata.
In 2004, Horodnic, angajat al Primariei, vinde un teren cu suma de 29.000 de euro. Cumparatorul este nimeni altul decat Simion Chichisan. Patronul Chibo a recunoscut ca il cunoaste pe Horodnic. De asemenea, Chichisan a confirmat ca a executat lucrarile de proiectare pentru Gelu Iancu.
„Pentru constructia de pe Dornei exista toata documentatia necesara. Au chiar si o hotarare de Consiliu Local”, a declarat Chichisan.
Revolta pe strada Dornei
Actele de „nastere” ale blocului de pe strada Dornei au lasat cateva urme ce ar putea determina alesii locali sa opreasca constructia acestuia. In 2004, Primaria avizeaza Planul Urbanistic Zonal (PUZ) si Planul Urbanistic de Detaliu pentru constructia unei locuinte colective cu demisol, parter si doua etaje (D+P+2E).
In documente nu se precizeaza decat ca beneficiarul, adica Gelu Iancu, a primit aprobarea de a construi o locuinta colectiva. In iunie 2005, CL emite hotararea prin care locuintele colective sunt limitate la sase apartamente.
Lucrarile la imobilul de pe strada Dornei au inceput in 2006, adica dupa ce CL a emis hotararea de restrictionare. In mod logic, constructia lui Iancu nu poate avea mai mult de sase apartamente. Pentru a opri constructia blocului, peste 40 de familii din zona au formulat o cerere adresata primarului Emil Boc.
In esenta, vecinii viitorului bloc cer ca autoritatile locale sa retraga autorizatia de constructie obtinuta in 2004 de catre Gelu Iancu. Maria Suciu este proprietara casei de langa viitorul bloc. Chiar daca lucrarile pentru noul imobil se afla la inceput, casa Mariei Suciu a fost grav afectata.
Peretii din exteriori sunt crapati si au aparut chiar si fisuri la structura de rezistenta. De asemenea, pentru a primi aprobarile necesare constructiei, Gelu Iancu a fost nevoie sa primeasca acceptul vecinilor, deci, implicit, al Mariei Suciu.
„Eu am semnat o declaratie prin care sunt de acord cu constructia, dar stiam ca se va construi o casa, nu un bloc”, a declarat Maria Suciu.
Gelu Iancu, candidat la DNA
Beneficiarul constructiei de pe strada Dornei, Gelu Iancu, este, in acesta perioada, supus unei anchete instrumentate de catre procurorii Departamentului National Anticoruptie din Alba Iulia. Dosarul pe care il documenteaza procurorii anticoruptie contine datele unei presupuse fraude de 10 miliarde. Mai exact, Gelu Iancu a infiintat Algeroco SRL.
Societatea avea ca obiect de activitate prelucrarea carnii in localitatea Baia de Aries, care, pana in 2002, era trecuta pe lista zonelor defavorizate. Plasandu-si afacerea in Baia de Aries, Gelu Iancu a beneficiat de scutiri de taxe si impozite. In 2002, statul roman a decis sa nu mai acorde aceste inlesniri fiscale.
Actiunile Algeroco au fost trecute pe numele unui cetatean maghiar. Ulterior, acesta a ingropat societatea si, o data cu ea, si cateva zeci de miliarde de lei. De asemenea, societatea infiintata de Iancu a lasat in urma o datorie la bugetul de stat in valoare de peste 300 de miliarde lei vechi.
Pe firul ilegalitatilor comise de catre Iancu au intrat politistii Inspectoratului Judetean de Politie Alba si, mai apoi, DNA.