Era post-Iliescu şi moştenitorii lui Ceauşescu

De la Zürich, de la Berlin, Romania se vede, in ultima zi de toamnă a anului 2004, ca o imensă tablă de şah.

DIE WELT şi NEUE ZÜRCHER ZEITUNG titrează, pe prima pagină, ”Situaţie de pat in Romania”, in vreme ce prima observaţie a celor de la FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG sună după cum urmează: ”OSCE critică alegerile din Romania”.

In fine, tema apare şi in SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, de două ori, chiar, mai intai sub forma unei relatări şi, apoi, in pagina de comentarii.

Să incepem cu observaţiile din cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG: Uniunea Democrată a Maghiarilor din Romania ar putea decide soarta alegerilor, pentru că ambii actori majori de pe scena parlamentară romanească au exclus colaborarea cu Partidul Romania Mare; pană după balotajul prezidenţial din 12 decembrie nu se poate discuta despre

structura viitorului Guvern.

Publicaţia care apare la Zürich consideră că populaţia inclină să dea crezare promisiunilor de combatere a corupţiei venite dinspre Traian Băsescu, nu, insă, şi celor ale social-democratului cu stil burghez de viaţă Adrian Năstase, premierul apropiat noilor imbogăţiţi din ţara balcanică in care contrastele

sociale sunt, de caţiva ani buni, cele mai evidente. Vorbind despre cele două săptămani rămase pană la turul secund al prezidenţialelor, NZZ prognozează un plus de populism in discursul lui Băsescu şi poate chiar un recurs la ”efectul Ucraina”, care ar pune intr-o lumină nefavorabilă actuala putere.

Despre care actuală putere, ziarul helvet vorbeşte in termeni de beneficiară a structurilor din teritoriu ale fostului regim comunist – cele care au prins obiceiul să cumpere tiraje intregi de ziare, atunci cand acestea publică anchete critice la adresa corupţilor apropiaţi partidului de guvernmant, conchide cotidianul citat, amintind şi de ziaristul de la

Romania Liberă care s-a autodenunţat, povestind cititorilor cum a fraudat alegerile.

Povestea revine şi in paginile lui FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, ziar ce observă că dacă tendinţa actuală se va menţine, rezultă că, din nou, in Romania, satele şi-au impus voinţa in faţa oraşelor, bătranii in faţa tinerilor, cei cu mai puţină educaţie in detrimentul celor cu studii superioare.

Modul de a guverna al PSD intampină adversitatea tinerilor şi locuitorilor oraşelor, insă in jur de 40% din populaţie trăieşte la ţară, in condiţii aproape pre-moderne, beneficiind de o singură surse de informaţii: televizorul. Atata, doar, că media electronice au trecut, in ultimii patru, sub controlul puterii, notează FAZ.

Ziarul care apare in capitala financiară a Europei titreaza, pe prima pagina: „OSCE critica alegerile din Romania” precizand că organismul pan-european a contestat libertatea de a vota in orice secţie ca fiind „o poartă deschisă spre vot multiplu”.

SÜDDEUTSCHE ZEITUNG constată, in analiza semnată de Katrin Lauer, că dictatura feudal-stalinistă nu a părăsit incă definitiv spiritul societăţii romaneşti, insă primul succes remarcabil al alegerilor din acest an este influenţa pierdută de ultra-naţionaliştii Partidului Romania Mare.

Indiferent cine va guverna, viitoarea putere va avea parte de o opoziţie cu adevărat puternică.

In rest, Romaniei ii trebuie un curs intensiv de democraţie, pentru a prinde sensul a ceea ce in Occident se defineşte prin liberalism, social- sau creştin-democraţie, se incheie comentariul din ziarul bavarez care surprinde, deopotrivă, in relatarea transmisă din Bucureşti, aprecierea premierului Năstase: alegerile au demonstrat că Romania este ”o

democraţie stabilă”.

DIE WELT aminteşte despre recentul studiu al revistei New Scientist, cel care observa că, alături de ruşi şi armeni, romanii sunt cei mai nefericiţi locuitori ai planetei.

Probabil că, duminică, unul dintre aceşti nefericiţi a fost premierul Năstase, cel care, observă ziarul berlinez, nu s-a putut bucura de laudele naţiunii pentru performanţele inregistrate de-a lungul celor patru ani de guvernare: iminenta integrare europeană, constanta creştere economică, suspendarea obligativităţii vizelor pentru

călătoriile cetăţenilor romani in ţările spaţiului Schengen, admiterea in NATO. Pe de altă parte, nici Traian Băsescu, primar, de patru ani, deja, al Bucureştilor, nu a reuşit să devină o alternativă reală la actuala putere, chiar dacă aceasta din urmă a fost, constant, ţinta criticilor.

DIE WELT aminteşte de tema centrală a campaniei – de altfel, subiectul cel mai relevant al actualităţii romaneşti: corupţia. Uniunea Europeană a atras atenţia asupra mentalităţii bacşişului, mai ales că Occidentul nu a sesizat o diminuare sensibilă a corupţiei.

Cat despre caştigătorul balotajului din 12 decembrie: indiferent cum se va numi viitorul preşedinte, odată cu el incepe o nouă eră pentru Romania – era post-Iliescu.

Despre corupţia criticată de Parlamentul European şi despre sechelele dictaturii scrie, la Geneva, şi TAGES-ANZEIGER. Deşi nu toate criteriile politice sunt intru totul indeplinite, Guvernele europene par, mai degrabă, surde.

Negocierile de aderare ale Romaniei se vor incheia in curand; la randul lor, romanii vor integrarea europeană in primul rand din convingerea că numai presiunile externe pot pune in mişcare ţara.

Atata doar că şi afară există interese ce nu ţin neapărat de criterii şi principii – iar cotidianul elveţian enumeră zvonurile care circulă prin Bucureşti: legătura dintre vizita cancelarului german Gerhard Schröder şi contractul de miliarde incheiat, fără licitaţie, cu firma germano-franceză EADS sau rolul jucat

de fostul funcţionar guvernamental german Bodo Hombach in politica de privatizare a Executivului roman sunt două dintre exemple. Unele zvonuri pot fi reale, altele nu. Una peste alta, de ruinat se ruinează chiar increderea romanilor in Uniunea Europeană.

Astfel că nu mai trebuie să surprindă pe nimeni faptul că romanii votează cu moştenitorii lui Ceauşescu.

Cristian Ştefănescu