Faimoasa replica spusa de Neil Armstrong pe Luna nu a fost improvizata, sustine fratele astronautului

Neil Armstrong, primul om care a pasit pe Luna, ar fi scris replica „Este un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire”, cel mai faimos citat din istoria zborului spatial, inainte de lansarea de la baza de la Cape Canaveral (Florida), sustine fratele astronautului intr-un documentar difuzat recent de BBC Two, relateaza Reuters.

Neil Armstrong, care a incetat din viata in august 2012, la varsta de 82 de ani, a afirmat in repetate randuri ca s-a decis asupra replicii dupa aselenizare si ca a spus „Este un pas mic pentru un om, un salt urias pentru omenire” („That’s one small step for a man, one giant leap for mankind”), insa milioanele de oameni care au urmarit transmisia la televizor nu au auzit acel „un” („a”) din cauza unei erori tehnice.

O serie de interviuri cu familia astronautului, difuzata de postul britanic BBC Two sub titlul „Neil Armstrong – Primul om pe Luna”, releva ca Neil Armstrong ar fi gandit faimoasa replica cu cateva luni inainte de lansare. Dean Armstrong, fratele astronautului, sustine ca acesta i-a cerut sa citeasca fraza cu putin timp inainte ca echipajul misiunii Apollo 11 sa plece catre Cape Canaveral unde s-au pregatit timp de cateva luni pentru lansare, informeaza The Telegraph.

Dean Armstron a insistat ca replica originala, pe care fratele sau i-a scris-o pe un biletel in timp ce jucau un joc de societate, Risk, continea articolul nehotarat „un”, desi in timpul interviului, fratele astronautului nu a folosit aceasta versiune.

„Inainte sa plece la Cape, m-a invitat sa petrecem un pic de timp impreuna. […] Am inceput sa jucam Risk, apoi mi-a dat un biletel si mi-a zis ‘citeste asta’. L-am citit. Pe hartie era scris ‘Este un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire’. M-a intrebat ‘ce crezi?’. I-am spus ‘fabulos’. Mi-a raspuns ‘ma gandeam eu ca o sa-ti placa, dar voiam sa o citesti (replica – n.red.)’.” Dean Armstrong a adaugat apoi: „Era ‘un pas mic pentru un om'”.

Articolul nehotarat care a lipsit in transmisiunea de pe Luna a starnit dezbateri timp de peste 40 de ani. Unii l-au acuzat pe Armstrong ca a gresit pentru ca, fara articol, cuvantul „om” din prima parte a replicii are acelasi inteles cu „omenire” din a doua parte.

Armstrong a insistat ca a spus „un om”, insa in 1999 a recunoscut ca nici el nu a auzit articolul in inregistrarile audio ale aselenizarii si ca e posibil ca „un” sa se fi pierdut din cauza parazitilor de sunet din timpul transmisiei.

Analize ale cuvintelor astronautului au sugerat, de asemenea, ca replica ar fi fost spontana mai degraba decat pregatita in avans, insa acum se spera ca anuntul facut de fratele lui Neil Armstrong va pune punct speculatiilor pe seama intelesului replicii.

Dr. Christopher Riley, profesor de stiinta si mass-media la Universitatea Lincoln, care a analizat transmisiile aselenizarii si a regizat documentarul difuzat de BBC Two, a declarat ca „Neil a sustinut mereu ca s-ar fi gandit la ea (replica – n.red.) dupa aselenizare, inainte sa faca primii pasi. Povestea lui Dean sugereaza mai degraba ca el s-a gandit putin mai mult decat atat. […] Cred ca motivul pentru care a sustinut intotdeauna ca s-ar fi gandit la replica dupa aselenizare a fost ca, inaine de plecarea misiunii, a fost bombardat cu sugestii pe care le-a considerat o distragere a atentiei de la sarcina. A fost probabil mai usor sa spuna ca s-a gandit la asta dupa aselenizare, evitand astfel intrebari de genul de unde au venit cuvintele si cine le-a sugerat sau poate l-a influentat”, scrie The Telegraph.

Documentarul transmis de BBC ofera noi perspective asupra motivelor pentru care Neil Armstrong s-a retras din viata publica dupa intoarcerea de pe Luna. La doi ani dupa revenirea pe Pamant, Armstrong, fost pilot de vanatoare in marina americana si pilot de teste, a parasit NASA pentru a preda la universitate si a evitat aparitiile publice.

Familia astronautului a sugerat ca acesta a fost chinuit de anxietate, nestiind cum sa se ridice la inaltimea asteptarilor si cum sa se intreaca pe sine, depasind mersul pe Luna.

Fiul sau, Mark Armstrong, a sugerat ca astronautul a fost dependent de munca, lucru care i-a distrus prima casnicie.

„A avut o sarcina imposibila – sa indeplineasca acest rol al primului om care a pasit pe o alta lume. Daca ii dai unui dependent de munca o sarcina imposibila, acesta va incerca sa o indeplineasca. Asta a facut Armstrong cand s-a intors de pe Luna. A continuat sa incerce sa indeplineasca cererile tuturor. Era vazut ca un fel de supraom. I s-a cerut sa faca tot felul de lucruri imposibile – sa reuneasca oameni, sa faciliteze proiecte imposibile. Cu totii luptam sa echilibram munca cu viata personala, iar el nu a reprezentat o exceptie”, a mai povestit dr. Christopher Riley.

Neil Armstrong a fost insarcinat de NASA sa conduca prima misiune lunara americana, la bordul capsulei Apollo 11, alaturi de astronautii Buzz Aldrin si Michael Collins. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong si colegul sau Buzz Aldrin au devenit primii oamenii care au pus piciorul pe Luna.

Acesta a ajuns pe Luna impreuna cu Buzz Aldrin, la bordul modulului Eagle, in 20 iulie 1969 asigurandu-si locul in istorie.

Astronautul s-a nascut la 5 august 1930, in Wapakoneta, statul Ohio (nordul SUA) si a incetat din viata pe 25 august, la varsta de 82 de ani, din cauza unor complicatii survenite dupa o operatie cardiovasculara.