Sari direct la conținut

Interzicerea revistei extremiste de dreapta în Germania, criticată de avocați constituționali și unii editori / Ce știm despre revista Compact

HotNews.ro
Revista extremista Compact, Germania / Foto: Sven Kaueler / DPA / Profimedia
Revista extremista Compact, Germania / Foto: Sven Kaueler / DPA / Profimedia

Interzicerea revistei de extremă-dreapta „Compact” rămâne un subiect fierbinte în Germania, unde unii avocați constituționali descriu decizia ca fiind insuficient fundamentată juridic și o încălcare a libertății presei. Revista și-a făcut un renume din materiale de teoria conspirației, conținut istoric revizionist și antisemit.

Ministerul Federal de Interne a justificat marți interdicția, spunând că publicația „Compact” este împotriva ordinii constituționale. Revista „instigă în mod evident împotriva evreilor, împotriva persoanelor cu origini migraționiste și împotriva democrației noastre parlamentare”, a explicat Faeser. Ziarul este „principala portvoce a scenei extremiste de dreapta”, a spus ministrul SPD, pe platforma X. 

Razia la „Compact” 

Potrivit Ministerului Federal de Interne, forțele de ordine au percheziționat marți dimineață sediul editurii și casele „actorilor de prim rang”, inclusiv pe cea a redactorului-șef și fondator al „Compact”, Jürgen Elsässer.

Scopul raziilor  a fost confiscarea de bunuri și probe, se arată într-un comunicat. Pe lângă „Compact”, și Conspect Film GmbH, o subdiviziune a revistei, a fost interzisă, conform Oficiului Poliției Criminale (LKA). 

Anchetatorii l-au interceptat pe fondatorul „Compact”, Jürgen Elsässer. În primăvara anului 2023, serviciul de informații a înregistrat o conversație între Elsässer și un susținător, despre vicecancelarul Robert Habeck (Verzi). „Am pistolul aici. Ar trebui să-i scot ochiul lui Habeck”, ar fi spus partenerul de conversație al lui Elsässer.

Ordinul de interzicere de 79 de pagini citează conversații care au fost monitorizate de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, potrivit Spiegel și de Redaktionsnetzwerk Deutschland, în edițiile lor de vineri.

Ordinul mai precizează că revista „Compact” ar fi strâns peste 300.000 de euro în donații, începând din 2022, inclusiv printr-o „gală de donație pentru donatori majori selectați și parteneri tăcuți”, precum și peste o mie de donatori individuali. Se spune că aceștia ar fi donat, în medie, 80-90 de euro. 

Potrivit Spiegel, în timpul raziei împotriva liderilor activiști „Compact” și a susținătorilor acestora, polițiștii au percheziționat și proprietatea unui cunoscut politician din organizația regională AfD din Saxonia-Anhalt. Acolo s-ar fi confiscat o dubă cu remorcă și echipament profesional pentru evenimente – inclusiv o scenă mobilă care se pare că era destinată spectacolelor, înainte de alegerile de stat din Germania de Est. Ermittler haben „Compact”-Gründer abgehört (msn.com)

Scoaterea de pe piață

Încă din 2021, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a clasificat revista lunară „Compact” drept „cu siguranță extremistă de dreapta”, dar aceasta era încă disponibilă în filialele retailerilor Rewe, Edeka și Kaufland, până de curând. 

În timp ce Valora, operatorul librăriilor din gară, „Press & Book”, a scos revista din oferta sa în februarie 2024, lanțurile de supermarketuri nu au reacționat imediat. Ele au susținut că își obțin revistele din magazinele fizice printr-un sistem de presă cu ridicata, adică printr-un angrosist.

„Rewe nu vrea publicații antidemocratice pe piețe”, a explicat compania pentru ziarul Kölner Stadt-Anzeiger, în urmă cu ceva timp. Cu toate acestea, s-a argumentat că nu e posibilă imediata anulare a contractelor de preluare a revistelor individuale, de la angrosist. 

Edeka a făcut o declarație similară: „Din păcate, din motive legale, nu am reușit încă să împiedicăm piețele individuale să continue aprovizionarea cu această revistă”. Iar conducerea Kaufland a asigurat că încasările din vânzările „Compact” vor fi donate unor proiecte caritabile pentru promovarea democrației.

O măsură anticonstituțională?

Avocatul constituțional, Christoph Degenhart, a declarat joi, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, că interdicția a fost o intervenție masivă în libertatea presei. El are „îndoieli semnificative” că această interdicție va rezista controlului Curții Constituționale Federale, fiind „foarte problematică din punct de vedere juridic”.

Degenhart, fost judecător la Curtea Constituțională Saxonă și profesor emerit de drept constituțional și administrativ, precum și de drept al mass-media, la Universitatea din Leipzig, a spus că, chiar dacă interzicerea editurii a fost considerată viabilă din punct de vedere juridic, s-ar aplica articolul 5 din Legea fundamentală, referitor la protecția  libertăţii presei. 

Pentru a menține proporționalitatea, ar trebui dovedită „o cantitate semnificativă de conținut infracțional și, prin urmare, neprotejat de articolul 5 din Legea fundamentală”.

Restricțiile libertății presei sunt permise dacă se difuzează conținut infracțional, a spus Degenhart, dar și atunci, în opinia sa, acestea ar putea afecta doar ediția respectivă a unei publicații și nu pot justifica o interdicție totală. În plus, legea presei cade în responsabilitatea landurilor, nu a guvernului federal, a susținut Degenhart, potrivit Stuttgarter Zeitung.

Libertatea presei, încotro?

O asociație a editorilor s-a alăturat acum criticilor interdicției. Asociația Presei Libere (MVFP), care reprezintă editorii de reviste, clasifică interzicerea unui editor de presă drept „ingerință gravă în libertatea presei protejată de Legea fundamentală”.

O „bază de autorizare pentru interzicerea publicării în temeiul dreptului asociației” pare „dubioasă din punct de vedere juridic” și, din punctul de vedere al asociației, aceasta trebuie „în cele din urmă să fie decisă de instanțe și nu de executiv”. 

Editorii condamnă „toate formele de extremism” și „se distanțează în mod expres de conținutul revistei în cauză”. 

Cu toate acestea, „libertatea presei și libertatea de opinie ca bază” sunt „elementele centrale ale oricărei democrații vii”, iar granițele lor „nu trebuie definite politic”, ci sunt „reglementate de codul penal”. Iar ministrul de Interne, Nancy Faeser, nu a invocat o încălcare a legilor penale.

Istoricul revistei

COMPACT a apărut din octombrie 2013, ulterior cu adăugarea publicației Magazine for Sovereignty (n.t. revistă pentru suveranitate) și a fost o revistă lunară politică germană de extremă dreaptă. Redactor-șef a fost Jürgen Elsässer, editorul fiind Kai Homilius Verlag. 

Din 2015, Compact s-a prezentat drept purtătorul de cuvânt al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), precum și al mișcării anti-Islam, Pegida.

Revista a difuzat în mod regulat articole ținând de teoria conspirației, conținut istoric revizionist și antisemit, potrivit Wikipedia.de. Oamenii de știință și jurnaliștii o consideră drept o revistă ideologică a conspirației transfrontaliere și o atribuie populismului și extremismului de dreapta.

Din decembrie 2021, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a clasificat revista drept extremistă de dreapta, deoarece a susținut public poziții și declarații etnico-naționaliste și anti-minoritare. În iulie 2024, Ministerul Federal de Interne a interzis Compact-Magazin GmbH și i-a confiscat bunurile.

INTERVIURILE HotNews.ro