Klaus Iohannis nu a promulgat Codul Fiscal. Presedintele a retrimis legea initiata de Guvern la Parlament

Presedintele Klaus Iohannis nu a promulgat Codul Fiscal si a cerut Parlamentului sa-l reexamineze, avertizand ca masurile incluse in aceasta lege „ar genera implicatii majore la nivelul constructiei bugetare pentru anii urmatori din perspectiva obiectivului de mentinere a consolidarii fiscale”.

Parlamentul va lua in discutie cererea de reexaminare a presedintelui in viitoarea sesiune din septembrie sau intr-o eventuala sesiune extraordinara ce ar putea fi convocata la finalul lunii august, potrivit unor informatii care circula in mediul politic. Daca Parlamentul adopta proiectul de Cod Fiscal in aceeasi forma, presedintele mai are o singura cale de atac: sesizarea Curtii Constitutionale. Daca magistratii CCR vor decide ca proiectul de lege respecta Constitutia, atunci presedintele va fi obligat sa il promulge.

„Legiuitorul trebuie sa promoveze o atitudine echilibrata si rationala, de natura a nu genera disfunctionalitati care, ulterior, sa necesite frecvente corectari de ordin legislativ”.

„Masurile de austeritate ale anului 2010 trebuie sa ramana istorie. Revenirea la politici fiscale riscante si cu consecinte negative pe termen lung reprezinta o experienta pe care nu numai clasa politica nu si-o mai poate permite dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie sa mai fie suportate de cetateni”, argumenteaza seful statului.

Presedintele noteaza ca „simpla relaxare fiscala, neinsotita de continuarea procesului de crestere a colectarii veniturilor si de o reasezare sustenabila a cheltuielilor bugetare (…) poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evolutiilor economice si sociale viitoare”.

„Sustinem relaxarea si simplificarea fiscala prin reducerea unor taxe si impozite in conditiile in care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscala si predictibilitate. Din aceasta perspectiva, consideram ca noul Cod fiscal poate fi pus in aplicare numai dupa o riguroasa si temeinica analiza a implicatiilor intregului set de masuri fiscale si bugetare asupra constructiei bugetului general consolidat, atat pentru anul 2016, cat si pentru anii urmatori si numai cu respectarea obligatiilor asumate de Romania si a legislatiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetara”, continua presedintele.

In opinia sa, punerea in aplicare a noului Cod fiscal ar genera implicatii majore la nivelul constructiei bugetare pentru anii urmatori din perspectiva obiectivului de mentinere a consolidarii fiscale.

„Conform evaluarilor Comisiei Europene si Fondului Monetar International, punerea in aplicare a noului Cod fiscal atrage, in mod evident, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv: deficit structural de 1% din PIB si deficit bugetar ESA de 1,2% din PIB, conform Programului de Convergenta si Strategiei Fiscal-bugetare. O asemenea dinamica denota instabilitate in abordarea fiscal-bugetara: de la deficite mari se trece la deficite mici, apoi din nou la deficite mari etc”.

Iata mai jos alte argumente invocate de Klaus Iohannis:

• In absenta unei ajustari negative de mare amploare pe latura cheltuielilor, cadrul fiscal-bugetar preconizat va fi incompatibil cu mentinerea procesului de consolidare fiscala si cu respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu asumat de Guvern prin documentele oficiale de politica economica, respectiv prin Strategia Fiscal-bugetara 2015-2017 si prin Programul de Convergenta 2015 – 2018. Cu alte cuvinte, prin noul Cod fiscal se va inregistra o abatere semnificativa de la cadrul de stabilitate si predictibilitate asumat prin tratatele europene si legislatia interna. In acest sens, se cuvine a fi subliniata diferenta majora dintre un deficit bugetar neintentionat, ca efect al unei dinamici economice nefavorabile, si un deficit bugetar deliberat, asa cum este cazul scenariului actual de politica fiscal-bugetara.
• Din perspectiva sustenabilitatii cadrului fiscal-bugetar, in legatura cu intrarea in vigoare a Codului fiscal in forma transmisa la promulgare semnalam o serie de riscuri interne si externe. Astfel, in plan intern, riscurile si vulnerabilitatile ar putea fi reprezentate, in primul rand, de revenirea la o politica fiscal-bugetara prociclica, intr-un moment cat se poate de nepotrivit, in care Romania are nevoie sa iasa pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc crestere economica nesustenabila si dezechilibre masive in recesiune. In al doilea rand, un alt risc este reprezentat de absenta unei corelari necesare intre prioritatile si politicile fiscale, pe de o parte, si prioritatile si politicile bugetare, pe de alta parte. O consecinta a intrarii in vigoare a noului Cod fiscal poate fi si neglijarea unor prioritati bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de crestere a bugetului pentru aparare la 2% din PIB pana in anul 2017.
• Alte riscuri si vulnerabilitati la adresa cadrului fiscal-bugetar ar putea decurge din contextul european si international actual, in care situatia economica a Greciei genereaza incertitudini majore, nu doar in zona euro, iar pietele financiare globale pot resimti socuri si caderi dintre cele mai puternice. In acest context, riscul de finantare ar putea creste semnificativ. Totodata, semnalam ca promovarea unui model economic axat pe cresterea consumului in dauna investitiilor ar putea supralicita aportul consumului la cresterea economica si, in plus, ar putea afecta si competitivitatea si balanta externa a Romaniei. Nu in ultimul rand, actualul scenariu fiscal-bugetar ar putea afecta obiectivul asumat explicit de catre Guvern privind aderarea la Zona Euro.
• In eventualitatea si in functie de amploarea materializarii acestor riscuri, situatia macroeconomica a Romaniei ar putea suferi o deteriorare apreciabila si, posibil, de lunga durata, fapt ce ar atrage necesitatea unor ajustari costisitoare in plan fiscal-bugetar.
• Ca stat membru al Uniunii Europene, Romania si-a asumat o serie de obligatii in vederea respectarii unor indicatori fiscali-bugetari prevazuti expres in legislatia primara si secundara a Uniunii Europene, precum si in Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare, ratificat prin Legea nr. 83/2012. In conformitate cu prevederile acestui tratat care, potrivit dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Constitutie, face parte din dreptul intern, Romania si-a asumat angajamentul de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) in 2015. Potrivit indicatorului de datorie publica, in cazul Romaniei MTO semnifica o tinta de deficit structural de maxim 1% din PIB.
• Legea privind Codul fiscal consacra dispozitii care induc un efect contrar actului normativ sus-mentionat. Prin inducerea unui deficit bugetar semnificativ mai mare se ignora angajamentele bugetare asumate de Romania la nivel european. In contextul economic actual, consideram ca implementarea noului Cod fiscal comporta serioase rezerve de oportunitate, avand in vedere, in principal, reversarea procesului de consolidare fiscala, realizare pe care Romania a obtinut-o, in perioada post-criza, cu ajustari si eforturi semnificative. In acest sens este si pozitia Consiliului Fiscal, potrivit caruia „implementarea prevederilor noului Cod Fiscal este de natura sa antreneze o deviatie permanenta si de proportii” in raport cu obiectivele asumate de Romania, fiind vorba de un „derapaj deliberat, in flagranta contradictie cu principiile si regulile instituite atat de legislatia nationala, cat si de tratatele europene”.
• Ca urmare a obligatiilor asumate de Romania cu privire la deficitul bugetar, in plan intern a fost adoptata Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, ce consacra principii de disciplina bugetara similare reglementarilor europene in materie. Potrivit acestui act normativ, Guvernul are obligatia de a conduce politica fiscal-bugetara in mod prudent si de a gestiona resursele si obligatiile bugetare, precum si riscurile fiscale de o maniera care sa asigure sustenabilitatea pozitiei fiscale pe termen mediu si lung (art. 4 din Legea nr. 69/2010). Acelasi act normativ stabileste obiectivele si regulile politicii fiscal-bugetare, precum si mecanismele de corectie in caz de deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare (art. 5-14 din Legea nr. 69/2010).
• Prin consecintele pe care le poate antrena intrarea in vigoare, noul Cod fiscal vine in contradictie cu principiile instituite de Legea responsabilitatii fiscal-bugetare, fiind ignorat chiar scopul avut in vedere de legiuitor, respectiv acela de a derula politici fiscal-bugetare responsabile, prudente, in contextul economic actual, care sa permita cadrului fiscal-bugetar acomodarea rapida la o serie de socuri si incertitudini de pe pietele financiare si din economia globala.