Medic: Au fost peste 2.500 de locuri la rezidențiat si posturi scoase la concurs puțin peste 200

Laura Zarafin, medic la secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Colentina și unul dintre inițiatorii memoriului prin care se cere ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă, depus la finalul anului trecut la Parlament și la Ministerul Sănătății, atrage atenția, într-o postare pe Facebook, că „au fost peste 2.500 de locuri la rezidențiat si totuși posturi scoase la concurs sunt puțin peste 200. Logica bunului simț te obligă să lasi tinerii specialisti să intre în sistem, să scoți locuri la rezidențiat pe posturi, să pregătesti tinerii în funcție de deficitul de medici în specialități diferite, să le oferi locuri de muncă, ca să nu fie măcinați de perspectiva de a fi medic specialist șomer!”

Postarea integrală a medicului Laura Zarafin:

„Spitalele românesti se golesc în continuare de medici , deficitul estimat este de 15.000 de specialisti , la televizor curg stiri despre malpraxis si șpăgi , medicii tineri rezidenti au apărut în spitale gata dezamagiti si cu întrebari legate de viitor , cei mai multi decisi să plece , pt că nu au posturi și nu sunt incăntați de condițiile din spitale , nici de ce pot învăța de la îndrumătorii lor care sunt de cele mai multe ori mult prea solicitați si stresati.

Despre șpăgi este inutil să mai vorbesc , am spus tot timpul că ele trebuie să dispară și asta nu se va întâmpla atâta vreme cât pacienții oferă bani în speranta unui tratament preferențial și atâta timp cât cei ce trebuie să se ocupe cu depistarea lor nu o fac.

Malpraxisul nu este o problemă de can – can , nici subiect de discutie pt a face rating și a da vina pe medici cu orice preț , în orice situație.

Există cazuri de malpraxis peste tot in lume , ele nu se soldează ca regulă cu închisoarea ; pt asta există polite de asigurare serioase , nu doar simulacre – cum sunt în România .

În spitale , în ultimii ani , presiunea pe cadrele medicale este enormă și absurdă de cele mai multe ori , aparținatorii sunt extrem de agresivi , aproape toti sunt isterici când vine vorba de infectii si , indiferent de afectiune si de prognosticul acesteia , sunt gata de amenintări și de concluzionat că medicii români sunt prosti sau rău intentionați.

Prea putini observă ce cozi infernale sunt la UPU , prea putini sunt atenți la cei din jur , la ritmul in care consultă medicii , la starea de tensiune si de stres a cadrelor medicale.

Au fost peste 2.500 locuri la rezidențiat si totuși posturi scoase la concurs sunt putin peste 200. Logica bunului simț te obligă să lasi tinerii specialisti să intre in sistem , să scoti locuri la rezidențiat pe posturi , să pregătesti tinerii în funcție de deficitul de medici în specialitati diferite , să le oferi locuri de muncă , ca să nu fie măcinati de perspectiva de a fi medic specialist somer!

S-a spus că se prelungeste vârsta de pensionare a medicilor la 67 de ani si s-a argumentat această măsură prin deficitul de personal , dar este o falsă ” solutie ” , pt că deficitul este de 15.000 de medici în spitale , deci nici vorbă să se rezolve in acest fel.

Pe de altă parte , noi , cei ajunsi la maturitate profesională , cei ce am făcut câte 8-9-10 gărzi pe lună din timpul rezidentiatului , neplătite si nerecunoscute ca timp de lucru , am cerut să se includă gărzile în calculul vechimii , ca măcar să ne putem pensiona cu 5 ani mai devreme , la cerere , să lăsăm tinerii să preia munca noastră.

Este o solutie care ar aduce beneficii pacientilor , dar si statului român , care nu și-ar mai pierde tinerii specialisti , în a caror pregătire a investit atât și costurile ar fi mai mici ( pt că salariul unui specialist gradatie 1 este cam 60% din salariul unui medic primar gradatie 5 ).

Delia Dumitrescu , o colegă de-a mea explică șmecheria care permite statului român să nu ia in calcul gărzile la vechime :

„Art. 114 din Codul Muncii (2)Prin excepție, durata timpului de munca, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de munca, calculată pe o perioada de referință de 4 luni calendaristice, sa nu depășească 48 de ore pe săptămână.

Dar fiind vorba de un alt contract de muncă cu timp parțial, nu întra în discuție munca suplimentară. Aici e șmecheria! \uD83D\uDE01″

CONCLUZIA : Există un vid legislativ . Noi muncim mult mai mult de 140 h/ lună , undeva la 200 – 300 h/ lună pe tot parcursul vietii profesionale . Toate orele muncite peste norma de bază , in gărzi , SUNT timp de lucru.

Vreti să aveti sistem de sănătate performant ? Începeti cu oamenii sistemului ! Nu ii mai suprasolicitati , recunoasteți-le munca și lăsati oamenii tineri să intre in sistem.”