Sari direct la conținut

#MediciBuni Povestea pacientei de 66 de ani, a cărei coloană a fost readusă în poziție verticală la Spitalul Humanitas, cu ajutorul sistemului robotic BrainLab. Dr. Tiberiu Maior: „Dacă era să folosim tehnica clasică, trebuia să intervenim la nivelul întregii coloane.”

#MediciBuni Povestea pacientei de 66 de ani, a cărei coloană a fost readusă în poziție verticală la Spitalul Humanitas, cu ajutorul sistemului robotic BrainLab. Dr. Tiberiu Maior: „Dacă era să folosim tehnica clasică, trebuia să intervenim la nivelul întregii coloane.”
Dr. Tiberiu Maior Foto: MedLife

Un accident nefericit într-o tabără, pe când avea 13 ani, a adus-o pe Gabriela pentru prima oară pe masa de operație a neurochirurgilor de la Spitalul Bagdasar-Arseni. Acum are 66 de ani și își rememorează epopeea neurochirurgicală cu emoția omului care a trecut prin multe, dar și cu bucuria că este pe mâna unor medici buni, coordonați de neurochirurgul Tiberiu Maior, care să o ajute să aibă o viață normală din nou.

După prima operație în zona lombară, când avea în jur de 14 ani, considerată reușită la momentul acela, viața ei și-a reluat cursul. A făcut și puțină recuperare neuromotorie o vreme, dar, tânără fiind, ocupată cu învățatul, cu examenele de liceu și facultate, a neglijat această componentă a refacerii, mai ales că nu mai avea dureri.

Anii au trecut, Gabriela a terminat Politehnica și a ajuns inginer, s-a căsătorit, a muncit, s-a distrat… a dus o viață aparent normală. Doar că, prin anul 2000 a simțit că ceva nu este în regulă cu coloana ei. „Am încercat să rezolv durerile prin acupunctură sau alte proceduri. Între timp, am făcut investigații RMN și de tomografie computerizată și așa am descoperit că aveam o coloană «sensibilă», uzată chiar, pe toate etajele, de la cervical până la lombar”, își amintește ea. I s-a recomandat din nou recuperare, dar în zadar, problemele ei fiind din ce în ce mai pronunțate. În 2014, i s-a propus o intervenție neurochirurgicală la torace, pe care a acceptat-o.

„Nu mai puteam menține coloana în poziție verticală”

Din acel moment, a urmat o „sumă de intenții bune care, într-un final, au dus la un dezastru”, spune dr. Tiberiu Maior, medicul care i-a redat în cele din urmă viața normală pacientei, în urma operației efectuate în acest an.

Mai exact, lucrurile nu s-au îmbunătățit, iar coloana s-a deteriorat și mai mult după intervenția chirurgicală din 2014. „Devenisem instabilă. Nu puteam menține coloana în poziție verticală și cădeam ușor”, își amintește Gabriela.

Coloana se tot tasa, în zona lombară articulațiile dintre vertebre se osificaseră și era o zonă complet rigidă. La birou trebuia să stau adesea aplecată, lucrând și la computer, iar toate acestea s-au propagat în lanț și mi-au deteriorat încetul cu încetul coloana vertebrală. Între timp, poate am mai și căzut, poate am mai și alunecat pe gheață… Am vrut și eu să fiu un om normal și învățasem să merg pe schiuri. Eram tânără și voiam să mă simt bine”, spune cu o undă de regret în glas.

O operație prea scurtă, care a dus la ruperea unei vertebre

În 2019, medicii din țară i-au spus că nu poate face o nouă intervenție care să-i repare coloana, așa că a mers la Viena. Prima dată a fost operată în zona cervicală, pentru că deja avea ușoare amorțeli în degetele de la mâini, la două vertebre.

A doua operație în străinătate a fost cea în regiunea lombară superioară, unde era problema veche. Dar, spune dr. Maior, s-au făcut niște erori: „Intervenția respectivă a fost prea scurtă. Este așa numita zonă de tranziție dintre coloana dorsală și cea lombară, în care nu ai voie să te oprești cu o intervenție. E o zonă intens solicitată biomecanic. Acea schelă metalică responsabilă de rigidizarea coloanei a fost prea scurtă. Ea trebuia să depășească această zonă de tranziție, să treacă de vertebrele L1 și T12 și să ajungă pe la T9-T10. Ceea ce nu s-a întâmplat. Chiar dacă, imediat după operație, pacienta s-a simțit bine și totul părea în regulă, era de anticipat că vor apărea complicații în zona respectivă”, explică specialistul neurochirurg.

Iar complicațiile au apărut și momentul nu a fost deloc prielnic, acest lucru petrecându-se în pandemie, când operațiile nu constituiau o urgență. Coloana Gabrielei s-a fracturat exact pe verterbra de deasupra zonei în care se intervenise ultima oară. Prima vertebră liberă s-a rupt. Gabriela nu mai era tocmai tânără, avea și un anumit grad de osteoporoză și conflictul dintre două regiuni rigide ale coloanei, între care era o singură vertebră mobilă, a dus la cedarea acesteia. „În momentul în care a cedat, coloana vertebrală s-a angulat foarte tare în față. Practic, s-a îndoit de mijloc, femeia a ajuns să aibă cocoașă, organele din abdomen să fie împinse în jos și turtite, iar mobilitatea ei să fie drastic limitată. Era aplecată într-un unghi de 30-40 de grade, încât nu putea să meargă decât cu cadrul, iar în zona de fractură apăruse și compresia măduvei spinării, care ducea la probleme neurologice”, explică dr. Maior.

Dar cel mai rău a fost că vârfurile barelor metalice cu care era fixată coloana i-au ieșit prin piele. Barele de titan îi ieșeau prin pielea spatelui ca două antene. A fost un drum fără întoarcere de acolo”, adaugă neurochirurgul.

Gabriela își amintește și acum cât de grea a fost pentru ea perioada de după intervențiile în străinătate: „Mă durea spatele și m-am aplecat în față. Mă aplecam și mă tot aplecam. Făceam recuperare, dar nu mă simțeam deloc bine. Aveam dureri, nu puteam să stau dreaptă. Necazul a fost mare în momentul în care, în vara lui 2020, mi-a apărut un abces vizibil, o umflătură pe coloană, care m-a îngrijorat foarte tare. Nu știam ce să mai fac, nu știam cui să mă mai adresez”.

Întâlnirea cu Dr. Maior, momentul salvator pentru pacientă

Odată ajunsă în acest punct, Gabriela a petrecut două luni în secția de Neurochirurgie de la Județeanul din Constanța, unde zilnic i se făcea curățarea plăgii prin care ieșeau barele de titan, până când a dispărut infecția cu stafilococ auriu. Zona s-a vindecat foarte greu, până s-a unit pielea peste tijele care ieșiseră din coloană. Din 2020 și pânâ în 2023, însă, plaga nu s-a închis perfect.

Între timp, Gabriela și soțul ei trimiteau dosarul medical la mai mulți specialiști din țară și din străinătate, căutând o rezolvare. Printre cei contactați s-a numărat și dr. Tiberiu Maior. Acesta a studiat cazul și a doua zi i-a sunat, explicându-le în ce pericol se află Gabriela din cauza infecției.

Gabriela a ajuns la Cluj în 2023, iar doctorul Maior a fost optimist, pentru că știa că există soluții: „M-a încurajat foarte mult, a zis că problema se poate rezolva. Încă de la început mi-a explicat ce se poate face și m-a asigurat, m-a încurajat, am înțeles că totul se poate corecta și că voi putea avea o poziție bună, care să-mi dea confort și o viață mai ușoară”, spune Gabriela.

A urmat o primă intervenție, pentru a înlătura o colecție posibil infectată din zona unei vertebre și montajul metalic pus în străinătate, care îi provoca atâta suferință. Echipa medicală din cadrul Spitalului MedLife Humanitas, care s-a ocupat de cazul pacientei, a continuat apoi prin înlăturarea barelor și a șuruburilor vechi, curățând infecția și lăsând zona să se vindece câteva luni. După ce plaga s-a vindecat și analizele au fost bune, s-a reintervenit reparator de această dată, în aprilie 2024.

Operația cu robotul BrainLab

În cazul complicat al Gabrielei, operația de refacere a coloanei a avut loc cu ajutorul suitei robotice Brainlab Loop-X & Cirq și a durat peste 10 ore. „Au fost mai mulți timpi operatori”, explică dr. Tiberiu Maior.

În primul rând a trebuit revizuit tot sistemul vechi. Erau niște șuruburi care se mișcau – au trebuit scoase. Alte zone au trebuit cimentate. După revizia sistemului vechi, am trecut la prelungirea sistemului de fixare până deasupra vertebrei fracturate, deci am urcat încă trei-patru niveluri. I-am pus opt șuruburi, patru pe-o parte, patru pe cealaltă parte, ca să avem o ancoră zdravănă a montajului, și am scos vertebra fracturată. Așadar, doamna are o vertebră scoasă complet, iar această spondilectomie ne-a permis să-i și îndreptăm coloana!”, detaliază medicul.

În cazul unor astfel de operații complexe, tehnologia are un rol esențial și face diferența, contribuind, pe de o parte la precizia actului chirurgical și fiind o garanție pentru calitatea rezultatelor, iar pe de altă parte facilitând o recuperare mai rapidă a pacientului. „Tare m-am bucurat atunci când am făcut operația că aveam sistemul BrainLab, un instrument atât de performant. Din cauză că pacienta mai avusese în regiunea dorsală o intervenție chirurgicală anterioară, îi lipseau foarte multe elemente din arhitectura coloanei vertebrale, elemente care ne ghidează la introducerea șuruburilor în coloană. Precizia este un cuvânt de bază, pentru că un milimetru estimat greșit poate face diferența pentru viața unui pacient. Iar la pacientă, aceste elemente lipseau complet. La un moment dat, trebuia să traversez niște țesuturi moi pe lângă măduva spinării și am putut naviga în siguranță doar datorită robotului. A fost o intervenție de o precizie extraordinară. Robotul s-a dovedit de o utilitate incredibilă!

Spitalul MedLife Humanitas a fost primul centru din România care a integrat această tehnologie de ultimă generație în practica neurochirurgicală, în timp ce la nivel european sunt doar 20 de centre de amploare similară, iar la nivel global, doar 60.

În cazul de față, sistemul BrainLab a ajutat prin instrumentele sale neuronavigante, echipa operatorie știind în permanență unde sunt limitele la care trebuie să se raporteze, unde este măduva spinării , care e perimetrul din afara afara corpului vertebral, unde sunt vasele mari de sânge. „Dacă ar fi să compar ce presupune utilizarea acestui sistem, e ca atunci când ai merge cu mașina prin beznă totală, dar ai avea un monitor prin care poți vedea drumul, ca și cum ai conduce pe un simulator. Asta îți dă un alt confort”,povestește entuziasmat dr. Maior despre instrumentul performant pe care l-a folosit. Altfel, intervenția ar fi fost în orb, fără repere anatomice clare, concrete, vizibile.

În urma acestei intervenții, pacienta a rămas cu două cicatrici minuscule, ceea ce a făcut ca experiența ei să fie mult mai ușoară, comparativ cu cea din străinătate, unde incizia a avut jumătate de metru, cu desfacerea întregii musculaturi sânga-dreapta și cu elementele osoase ale coloanei vertebrale la vedere, plus utilizarea unui echipament portabil de radiologie, incomod și cu o doză de iradiere importantă pentru medici.

Dr. Maior precizează faptul că, la sistemul BrainLab „nu mai ai nevoie deloc de radiologie portabilă, precizia este mult mai mare, iar operațiile se fac percutan – se fac mici incizii în piele, cât o gaură de glonț, prin care introducem șuruburile, iar barele se introduc pe sub piele. Deci tot montajul se finalizează pe sub pielea bolnavului, fără alte tăieturi. Acum, Gabriela are două găurele ca de glonț în partea de sus, unde am făcut noi montajul, și are o crăpătură cât Marele Canion în partea de jos, unde a fost intervenția veche. Trauma chirurgicală nici nu se compară. Dacă era să folosim tehnica clasică, trebuia să-i tăiem tot spatele”.

„A fost o operație mai puțin invazivă și am avut o recuperare ușoară”

Chiar dacă a trecut prin zeci de consultații și zeci de proceduri, Gabriela spune că nu și-a pierdut nicio clipă încrederea. Se bucură însă că a aflat de dr. Maior, de performanțele Spitalului Humanitas și că a fost tratată acolo: „Norocul meu a fost că dumnealui s-a încumetat să-mi facă această intervenție chirurgicală și îi mulțumesc din tot sufletul. Am mare respect față de profesia pe care o practică și de modul în care a abordat cazul meu. A fost performanța întregii echipe. Toți au avut mare, mare grijă de mine”.

S-a externat după o săptămână, având din nou poziția corpului dreaptă, spre încântarea soțului ei. Acum este încă în perioada de recuperare, face kinetoterapie și masaj acasă. Vrea însă ca povestea ei să fie cunoscută, pentru că își dorește ca și alți pacienți care se confruntă cu astfel de probleme să afle că există soluții. „E mare lucru să ajungi unde trebuie și să redevii un om normal. A fost o muncă titanică din partea medicilor și eu trebuie să respect lucrul acesta prin grija pe care mi-o acord. Faptul că se fac astfel de intervenții și la noi în țară este un mare plus. Trebuie să avem încredere în medicina românească, pentru că sunt medici de excepție. Toată echipa a fost incredibilă, i-am simțit ca pe familia mea”.

La ora actuală, avem în România câteva centre de neurochirurgie chiar mai avansate decât multe altele din Europa. Nu mai există nicio diferență între posibilitățile de tratament din țară și cele din străinătate, cel puțin în domeniul neurochirurgiei”, punctează Dr. Maior, la finalul interviului.

Articol susținut de MedLife