Motivarea judecatorilor Tribunalului Arges in cazul arestarii presedintelui CJ Constantin Nicolescu. De ce il considera judecatorii pericol social. Vezi in text documentul integral

Tribunalul Arges a facut publica motivarea judecatorilor in cazul arestarii preventive a presedintelui CJ Arges Constantin Nicolescu. Judecatorii au retinut ca Nicolescu a savarsit fapte de coruptie de “o mare gravitate” in forma continua. Judecatorii au mai mentionat si ca “Nu putem face abstractie de nemultumirea pe care ar trezi-o in randul persoanelor oneste, care apeleaza cu buna credinta la serviciile autoritatilor publice”.

ÎNCHEIERE Tribunalul Arges

Din motivarea judecatorilor:

Fata de cele mai sus expuse, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 143 c.proc.pen., dar si cele prev. de art. 5 paragraful 1, lit.c din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in sensul existentei acelor motive verosimile de a banui ca inculpatul a comis o infractiune. Reamintim ca, potrivit practicii CEDO, motivele verosimile la care fac referire dispozitiile art 5 paragraful 1 lit c din Conventie nu trebuie sa aiba forta unor probe care ar justifica trimiterea in judecata ori condamnarea. (CEDO cauza Murray c Regatului Unit).

Sub aspectul disp. art 148 lit f Cod pr pen, masura arestarii preventive poate fi dispusa daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

Prima conditie este indeplinita, intrucat, faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sanctionate de lege cu inchisoare mai mare de 4 ani. In ceea ce priveste conditia ca lasarea in libertate a inculpatului sa prezinte un pericol concret pentru ordinea publica, este adevarat ca pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii, insa aceasta nu inseamna ca in aprecierea acestui pericol se poate face abstractie de gravitatea faptei, cu atat mai mult cu cat disp art 136 alin 8 Cod pr. pen. impun analizarea acestui criteriu la alegerea masurii preventive.

La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publica nu se pot avea in vedere in mod exclusiv datele ce sunt legate de persoana inculpatului, cum se sustine, ci si datele referitoare la acuzatiile ce i se aduc acestuia, iar instanta tine sa sublinieze ca, potrivit practicii CEDO, prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice o detentie provizorie, cel putin pentru o perioada de timp.

De asemenea, retinem ca asupra inculpatului planeaza si suspiciunea savarsirii unor fapte de coruptie care in opinia instantei, au o mare gravitate, data fiind repetabilitatea si amploarea acestora, modalitatea si imprejurarile concrete de sarvarsire a presupuselor fapte – utilizarea calitatii de functionar public in scopul obtinerii unor foloase cu titlu de mita – care duc la diminuarea prestigiului de care ar trebui sa se bucure autoritatile publice, ce au menirea sa deservesca cetatenii acestei tari cu respectarea dispozitiilor legale.

Nu putem face abstractie de nemultumirea pe care ar trezi-o in randul persoanelor oneste, care apeleaza cu buna credinta la serviciile autoritatilor publice, lipsa de reactie a organelor judiciare sesizate cu savarsirea unor fapte de natura, gravitatea si amploarea celor mai sus prezentate, mai ales ca masura arestarii preventive nu exclude o doza semnificativa de exemplaritate.

In acest sens invocam dispozitiile art 16 alin 2 din Constitutia Romaniei, care prevede ca nimeni nu este mai presus de lege. Cum legea procesual penala nu excepteaza de la luarea unor masuri preventive, persoanele care se bucura de un anumit statut social si cu privire la care sunt indicii temeinice de savarsire a unei infractiuni, apreciem ca si in aceasta speta instanta nu poate face abstractie de dispozitiile Fundamentale ale Romaniei.

Desi inculpatul nu poseda antecedente penale, provine dintr-o familie organizata, este bine orientat din punct de vedere socio-profesional, instanta apreciaza, fata de cele mai sus expuse, ca in acest moment procesual se impune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpat si nu este oportuna aplicarea unei alte masuri restrictive de drepturi asa cum au solicitat aparatorii inculpatului.

Apreciem ca pregatirea profesionala a inculpatului, persoana cu studii superioare, nu este in masura a fundamenta concluzia ca acesta poate fi cercetat in stare de libertate si contrar aprecierilor aparatorilor inculpatilor, socotim ca, tocmai datorita imprejurarii ca inculpatul are experienta vasta in domeniul administratiei publice, avea posibilitatea de a constientiza pe deplin care sunt consecintele desfasurarii in mod continuat a unor activitati ilegale.

De asemenea, instanta apreciaza ca aceasta masura preventiva se impune in scopul unei bune desfasurari a urmaririi penale, in conditiile in care persoana cercetata in prezenta cauza, care a exercitat de-a lungul timpului inclusiv functii de demnitate publica si pana in prezent o functie de inalta raspundere si de maxima vizibilitate la nivelul judetului Arges, are o infuenta deloc de neglijat asupra altor persoane cercetate penal in prezentul dosar.

In ceea ce priveste starea de sanatate a inculpatului, tinem sa precizam ca acesta nu a invocat nicio afectiune medicala in fata instantei de judecata si nici pe parcursul cercetarii sale de catre DNA. Chiar daca din punct de vedere uman, asemenea afectiuni (despre care am putut lua cunostinta gratie valului de informatii puse in ciculatie de mass-media in intervalul dintre data pronuntarii solutiei si data redactarii prezentei incheieri de sedinta) pot fi de inteles, consideram ca deocamdata, in aceasta faza a procesului penal, interesul public al mentinerii ordinii si al bunei desfasurari a procesului penal trece inaintea interesului privat al persoanei cercetate penal.

In acelasi sens apreciem ca o gravitate deosebita, susceptibila in a sustine arestarea preventiva, o are si ultima fapta imputata inculpatului prin actul de acuzare, referitoare la instigarea unui primar in scopul neindeplinirii atributiilor sale de serviciu, fapta despre care cercetarile penale efectuate pana in prezent au concluzionat ca ar fi fost savarsita in cursul lunii iunie 2009.

Totodata, nu este de neglijat nemultumirea pe care ar crea-o lasarea in libertate a inculpatului in randul celor fata de care s-a luat deja o astfel de masura preventiva chiar si pentru fapte de o gravitate mai redusa, ceea ce ar compromite ideea de dreptate, de combatere a fenomenului infractional.

In incheierea Tribunalului s-au retinut si sustinerile procurorilor pentru arestarea preventiva. Iata ce se mai mentioneza in incheierea judecatorilor:

• S-a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică este evidenţiat în cauză şi de multitudinea actelor materiale de rezonanţa socială a faptelor grave de corupţie în rândul celor ce lucrează în domeniul administraţiei publice, a celor ce investesc sub orice formă în cadrul societăţilor comerciale, dar şi la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea societăţii româneşti este afectată de acuzaţii de corupţie tot mai frecvente, aşteptându-se la o reacţie cât mai promptă şi eficientă a organelor judiciare.
• Totodată, pericolul pentru ordinea publică îşi găseşte expresia şi prin starea de nelinişte, de sentimentul de insecuritate în rândul societăţii, generat de faptul că persoane bănuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate în stare de libertate.
• S-a apreciat că, cel puţin în vederea reducerii corupţiei din sectorul public, în condiţiile existenţei unui cadru legislativ menit a pune capăt fenomenelor de corupţie, se impune a se acţiona cu fermitate pentru a se evita recrudescenţa unui astfel de fenomen la nivelul întregii societăţi, astfel încât corupţia să devină un fenomen de masă.
• De asemenea, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, măsura arestării preventive este justificată, fiind îndeplinite şi sub acest aspect dispoziţiile art.136 C.pr.pen.