NASA a făcut o descoperire senzațională: Una dintre lunile lui Saturn are toate ingredientele necesare vieții
Reanalizarea fragmentelor înghețate de roci dintr-un inel al planetei Saturn – alimentate de vaporii de gheață de pe satelitul Enceladus – a evidențiat prezența fosforului, singurul element esențial al vieții care nu fusese depistat până acum.
Oricum, Enceladus evoluase repede de la statutul de „altă lună mică a lui Saturn” la cel de tărâm de prim rang pentru întrebarea: suntem oare singuri în Univers? Nimeni nu se gândește că ar trăi acolo ființe inteligente, dar și niște microbi ar fi o dovadă de netăgăduit că viața este abundentă și își găsește calea dacă i se dă o șansă.
Ghețurile de amoniac și metan din norii satelitului confirmă prezența azotului și carbonului în oceanul intern al lui Enceladus, iar hidrogenul molecular indică prezența energiei biologic necesare. Dar existau dubii cu privire la existența fosforului.
Deși există și alte căi pentru existența vieții, perspectivele organismelor capabile să se auto-reproducă erau considerabil reduse în absența fosforului. Din fericire, un articol publicat în „Proceedings of the National Academy of Science” înlătură problema absenței fosforului.
Dr. Christopher Glein de la Southwest Research Insititute recunoaște că „În anii care au trecut de când sonda Cassini a vizitat sistemul lui Saturn, am fost în repetate ori uluiți de descoperirile făcute posibile de datele colectate”. Deși era cunoscută existența oceanului intern de pe Europa, lună a lui Jupiter, mult înainte de cel de pe Enceladus, se cunosc mult mai multe despre compoziția lunii lui Saturn.
„Vaporii eliberați de geizerele de pe Enceladus conțin aproape toate elementele necesare vieții așa cum o cunoaștem”, spune Glein. Fosforul este excepția, lipsind dovada directă a existenței lui. Misiuni capabile să testeze existența fosforului nu sunt prevăzute încă, dar Glein și coautorii au gândit o cale mai puțin directă.
Enceladus nu este în întregime solid. Densitatea lui indică prezența unui miez solid, care conține cu siguranță toate elementele din univers necesare vieții, inclusiv fosfor. Articolul modelează interacțiunile dintre miez și oceanul de deasupra, pentru a determina dacă fosfații din roci ar fi eliberați în ocean.
Au aflat astfel că temperatura, presiunea și aciditatea corespund pentru a face fosfații solubili, mai ales sub formă de ortofosfat. „Geochimia implicată este de o eleganță simplă, care face inevitabilă prezența fosforului dizolvat, atingând niveluri chiar mai ridicate decât cele din apele Pământului actual”, se bucură Glein.
Nu înseamnă neapărat că Enceladus este locuit; am putea să-l „inseminăm” dacă am vrea. Dimpotrivă, absența ar indica dificultatea în apariția vieții, faptul că prezența ei nu este inevitabilă în lumi adecvate.
Glein o spune pe șleau: „Trebuie să ne întoarcem pe Enceladus, ca să vedem dacă un ocean locuibil este și locuit”.
Surse: IFL Science, New Scientist.