Nastase, Patriciu si Copos, scapati de incompetenta procurorilor si frica judecatorilor

Adrian Nastase, Dinu Patriciu si George Copos au sanse sa scape de procese. Primul pas: o amanare de cel putin o jumatate de an in procesele de la Inalta Curte daca dosarele Tamara, Zambacian, Rompetrol sau Loteria se vor intoarce la procurori, sustin surse judiciare.

Pe de alta parte, refacerea urmaririi penale in cele trei dosare insemna audieri de martori care isi pot schimba declaratiile initiale. Mai inseamna si refacerea actelor de urmarire penala, proces care ar putea dura, potrivit anchetatorilor, luni de zile. Or, in lipsa unor probe solide, unele dosare ar putea sa nu mai ajunga niciodata in instanta.

Cine a gresit? Procurorii sau judecatorii? Primii dau vina pe cei din urma si invers.

Aparatorii celor trei au solicitat, din varii motive, refacerea urmaririi penale. „Dosarul Zambaccian, care are 60 de volume, nu se poate reface, cu maxim de optimism, mai repede de sase luni”, sustin procurorii.

Asta ar presupune reluarea audierilor de martori si refacerea actelor de urmarire penala, cu exceptia celor care nu mai pot fi reconstituite, cum sunt interceptarile telefonice. Or, in dosarul Zambaccian, de pilda, unii martori au disparut din tara, cum e cazul lui Ristea Priboi, iar altii si-ar putea schimba declaratiile initiale.

[c:1:s]E greu de crezut ca in situatia politica incerta de acum, ca martori ca Genica Boierica sau alti denuntatori sa-si mentina declaratiile.

La fel, in dosarul Rompetrol, care contine 69 de volume. Daca se vor intoarce la DNA sau la Parchet, dosarele vor ajunge, potrivit legii, la alt procuror, nu la cel care le-a instrumentat initial. Ceea ce insamna, din nou, timp pierdut cu familiarizarea cazului.

Avocatii lui Copos au coborat prejudiciul sub un milion de euro

In unele situatii, cum este cazul Copos, anchetatorii ii acuza pe judecatori ca au dispus cu prea multa usurinta returnarea dosarului la DNA. Ei sustin ca judecatorii se tem de fapt sa pronunte o sentinta si prefera solutia cea mai simpla: retrimiterea dosarului la procurori pentru refacerea urmaririi penale.

“Prin aceasta, judecatorii scapa definitive de un dosar sensibil, care, daca va fi trimis din nou in instanta, va fi repartizat aleatoriu si va ajunge la alt complet de judecatori”, explica anchetatorii.

In cazul Copos instanta urma sa ia o decizie. Avocatii au descoperit insa, dupa un an de la trimiterea dosarului in judecata, ca prejudiciul ar fi mai mic de 1 milion de euro.Asta ar insemna ca procurorii DNA nu aveau competenta sa anchteze dosarul Loteria. Instanta le-a acceptat argumentele.

Procurorii sustin insa ca recalcularea prejudiciului, estimat de anchetatori la 1.400.000 de euro, nu s-a facut in baza unei expertize, ci avocatii ar fi speculat cel mai mic curs valutar.

Judecatorii acuza slaba pregatire a unor procurori

Nu exista inca o motivatie scrisa in cazul dosarelor retrimise procurorilor pentru refacerea urmaririi penale. In aceasta situatie, este greu evaluat daca au gresit judecatorii, sau de vina sunt procurorii. Curtea Suprema va pronunta decizii definitive abia dupa judecarea recursului declarat de procurori.

Unii judecatori vorbesc despre slaba pregatire a unor procurori din sistem. “La DNA sunt unii procurori venti din provincie. Acum un an se ocupau de furturi de masini iar acum ancheteaza dosare de mare coruptie”, afirma un judecator, care spune ca erorile de procedura sunt frecvente.

Aceiasi judecatori se plang de slaba pregatire profesionala a unor magistrati, din cauza carora dosarele sunt retrimise la parchet. “Pentru ei, retrimiterea pentru refacerea urmaririi penale este mai grava decat achitarea, pentru ca asta inseamna clar ca au gresit procedura”, sustine un judecator penalist.

In plus, cei trei inculpati si-au angajat avocati cunoscuti pentru abilitatea de a specula erori procedurale, cum este Gheorghita Mateut, profesor de procedura penala la Cluj, tocmit si de Copos si de Patriciu.

Un alt avocat al omului de afaceri Dinu Patriciu este Ovidiu Budusan, fost procuror la DIICOT (directia care a realizat ancheta), care se presupune ca stie oamenii din sistem cu slabiciunile lui cu tot.

Patru dosare intoarse din drum

Dosarul Tamara ar fi al patrulea intors de pe masa judecatorilor la anchetatori, daca pe 30 octombrie Inalta Curte va admite cererea avocatilor lui Adrian Nastase. Primul din serie a fost dosarul Zambaccian, intors la Parchetul General pe 18 octombrie si dosarele Rompetrol si Loteria, retrimise la DNA pe 22 octombrie.

In ultimele trei dosare, procurorii au facut recurs. Prin urmare, nu se stie inca daca dosarele se vor intoarce acolo de unde au plecat. Ar fi insa cel putin doua aspecte de luat in discutie. Primul: diferenta intre declaratiile publice ale inculpatilor si actiunile lor din instanta.

Toti inculpatii din aceste dosare, Adrian Nastase, Dinu Patriciu sau Gheorghe Copos declarau, in timpul anchetarii lor de catre procurori, ca abia asteapa sa ajunga in instanta pentru a-si putea dovedi nevinovatia.

Or, si pe durata anchetei dar si ulterior, in instanta, avocatii celor trei au exploatat fiecare eroare procedurala, au invocat exceptii de neconsitutionalitate sau au contestat valabilitatea unor acte la dosar pentru a amana la maxim judecata pe fond.

De exemplu, avocatii lui Adrian Nastase, trimis in judecata pentru luare de mita, au cerut refacerea urmarii penale pe motiv ca anchetarea fostului premier a avut loc fara aviz de la seful statului. Or, pe cand era sub ancheta in dosarul Zambaccian, Nastase declara: “Am tot interesul ca aceste chestiuni sa fie clarificate cat mai repede in instanta”.

Aparatorii lui Dinu Patriciu, judecat pentru spalare de bani, inselaciune, delapidare si divulgare de informatii secrete, a solicita refacerea urmaririi penale pe motiv ca actul de sesizare al instantei nu a fost semnat de catre procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism.

Or, in 2006 declara: “am incredere jusitie dar nu am incredere in cei care ma ancheteaza”.

Avocatii lui George Copos au speculat si ei tot o presupusa eroare de procedura, motivand ca procurorii anticoruptie nu ar fi avut competenta sa ancheteze dosarul. Si Copos declarase la trimiterea sa in judecata, in iunie 2006, ca are incredere in instanta cand sa se judece dosarul pe fond, avocatii sai au cerut refacerea urmaririi penale.

Citeste si:

• Si dosarul „Matusa Tamara” ar putea fi retrimis la procurori