O noua etapa in cursa pentru crearea telescopului gigant E-ELT, "ochiul cel mai mare al lumii intors spre cer", a fost indeplinita

Consiliul Observatorului European Austral (ESO) a aprobat programul telescopului gigantic european (E-ELT – „Extremely Large Telescope”), „ochiul cel mai mare al lumii intors spre cer”, relateaza AFP.

Foarte asteptat de comunitatea stiintifica, E-ELT va avea o oglinda segmentata cu un diametru fara precedent de 39,3 metri si va fi cel mai mare telescop din lume capabil sa observe in spectrul vizibil si infrarosu. Daca totul va merge bine, ar trebui sa demareze operatiunile stiintifice la inceputul deceniului viitor.

In categoria proiectelor de telescoape gigantice, E-ELT este in competitie cu Thirty meters telescope sau TMT, de 30 de metri, lansat de Statele Unite, si cu Giant Magellan Telescope sau GMT, de 24 de metri.

E-ELT va fi instalat pe Cerro Armazones, un varf de 3.060 m din desertul nordului statului Chile, in apropiere de Observatorul din Paranal al ESO care adaposteste deja VLT, un telescop de mare dimensiune, dar mai vechi.

„E-ELT va permite ajungerea la marginile universului, in incercarea de a observa primele galaxii, constituite din generatii de stele, pe care la banuim, dar nu le-am observat vreodata”, a precizat Jean-Gabriel Cuby, directorul Laboratorului de astrofizica din Marseille.

Reunit luni la sediul ESO din Garching (Germania), Consiliul Observatorului a votat in favoarea unei rezolutii pentru aprobarea E-ELT si a primei sale serii de echipamente puternice, in asteptarea voturilor denumite „ad referendum” a patru dintre tarile membre.

Pentru a aproba lansarea programului, doua treimi din statele membre (respectiv cel putin zece) trebuie sa voteze in favoarea sa. La reuniunea Consiliului, Germania, Austria, Olanda, Cehia, Suedia si Elvetia au votat in favoarea demararii programului E-ELT.

Patru tari au votat „ad referendum” in favoarea pornirii: Belgia, Finlanda, Italia si Marea Britanie.

Patru alte tari (Danemarca, Spania, Franta si Portugalia) se vor stradui sa se alature programului „in viitorul apropiat”, potrivit ESO.

In urma rezolutiei adoptate luni, cheltuielile legate de acest proiect nu vor incepe decat atunci cand contributia angajata de statele membre va depasi 90% din bugetul global de peste un miliard de euro.

Potrivit planificarii actuale, primele contracte industriale importante pentru E-ELT urmeaza a fi aprobate iar majoritatea lor finantate „in cursul anului viitor”.

ESO sarbatoreste in acest an a 50-a aniversare de la crearea sa.