Se spune, pe buna dreptate de altfel, ca statul este cel mai prost administrator, nu doar in ceea ce priveste colosii industriali, ci si in privinta bugetului. De aceea, unii contribuabili prefera sa sponsorizeze organizatii nonprofit sau sa acorde burse private.
Potrivit Codului Fiscal, atat companiile, cat si persoanele fizice au dreptul de a sponsoriza diferite entitati nonprofit sau tineri, cu un procent din impozitul datorat statului.
Din acest an, contribuabilii vor putea sa sponsorizeze cu 2%, si nu cu 1%, cum era pana in prezent, din impozitul pe salariu si din cel pe venitul aferent anului fiscal 2005, entitatile nonprofit.
Desi sondajele arata ca increderea romanilor in institutiile statului este din ce in ce mai mica, ei se pare ca ar avea mai mare incredere in Ministerul Finantelor publice, pastorul bugetului, decat in entitatile nonprofit.
La nivelul intregii tari, numai 2,23% din contribuabili (145.084 din totalul de aproximativ 6.500.000) si-au exercitat dreptul de a opta pentru directionarea acestor sume. Printre motivele care au generat aceasta situatie se pot numara si necunoasterea legislatiei, dar si frica de birocratie, care ar putea sa le manance timpul si nervii.
Transilvanenii dau banii statului
Spiritul de donator este insa extrem de diferit la romani. Daca analizam situatia inregistrata pentru anul fiscal 2004, observam ca acesta se manifesta mai ales in Transilvania, in timp ce in Muntenia el lipseste cu desavarsire.
Surprinzator, desi in Bucuresti locuiesc aproximativ doua milioane de romani, Capitala se afla abia pe locul 4 in ceea ce priveste numarul persoanelor fizice donatoare, cu 10.306 de „filantropi”.
In judetul Mures, in schimb, s-a inregistrat un numar dublu de persoane fizice, aproximativ 23.500, care au preferat sa nu ofere statului 1% din impozit, ci unor organizatii nonprofit. Muresenii sunt urmati, din punctul de vedere al darniciei, de clujeni (17.709 de persoane) si de harghiteni (12.157).
5 teleormaneni au sponsorizat 3 organizatii
Cea mai hilara situatie se inregistreaza in Teleorman, unde numai 5 persoane au donat procentul de 1% din impozitul pe venit catre 3 entitati nonprofit. Teleormanenii sunt urmati indeaproape in „zgarcenia” lor de tulceni, cu 28 de „filantropi” si 7 organizatii beneficiare.
Pe locul trei se afla judetul Buzau, cu 51 de cazuri de sponsorizari pentru 27 de organizatii, urmat de Giurgiu, cu 66 de cazuri si 19 organizatii.
O situatie bizara se intalneste in Botosani, unde au existat 518 „sponsori” persoane fizice catre 518 entitati nonprofit. Cu alte cuvinte, fiecare contribuabil a sponsorizat cate o astfel de organizatie.
Bucurestenii dau cei mai multi bani pe caritate
In ceea ce priveste sumele daruite de contribuabili, Capitala se afla pe primul loc, cu 1,4 milioane lei noi catre 2.174 de organizatii. Desi au fost numai 10.306 de bucuresteni interesati de sponsorizare (aproximativ 7,3% din totalul donatorilor), suma stransa a reprezentat jumatate din cea colectata la nivelul restului tarii.
Motivul: salariile si veniturile acestora sunt mult mai mari decat ale celor din provincie. Bucurestiul este urmat de Cluj, cu sponsorizari de 376.000 lei noi si de Mures – cu 348.000 lei noi.
La nivelul intregii tari, 145.084 contribuabili si-au exercitat dreptul de a opta pentru directionarea acestor sume, reprezentand 2,23% din numarul estimat de circa 6.500.000 contribuabili care aveau acest drept, respectiv 4,83% din numarul contribuabililor care au depus declaratia de venit global pentru anul respectiv.
Sumele totale directionate pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit s-au ridicat la 4.415.516 lei noi. Potrivit ANAF, procesul de colectare a sumelor a decurs fara dificultati, acestea fiind virate in contul entitatilor nonprofit, conform optiunii contribuabililor.