După o perioadă în care a fost una dintre cele mai dinamice economii din Europa de Est, România se confruntă acum cu o perioadă dificilă, marcată de recesiune, dezechilibre economice și costuri tot mai mari, atât pentru firme, cât și populație, scrie Bloomberg.
Bloomberg ilustrează ce se întâmplă în economia românească folosind exemplul lui Adrian Selăreanu, proprietarul unui restaurant din București. Pentru el, vestea că economia a intrat în recesiune nu a fost o surpriză, scrie agenția de presă.
Pentru a-și menține afacerea pe linia de plutire, antreprenorul în vârstă de 50 de ani a fost nevoit să facă mai multe modificări: a schimbat furnizorii, a redus personalul și a ajuns să servească singur clienții, alături de soția sa.
Însă nici aceste măsuri nu au fost suficiente. După 15 ani de activitate, restaurantul său din Capitală va fi închis, din cauza problemelor cu care se confruntă: facturi tot mai mari la energie, taxe crescute și numărul tot mai mic de clienți care îi calcă pragul.
„Oamenii nu își mai permit să iasă la restaurant”
„Oamenii nu își mai permit să iasă la restaurant, iar eu nu pot reduce prețurile fără să intru pe pierdere”, a declarat Selăreanu. „Am trecut prin multe perioade grele, inclusiv pandemia, dar de data aceasta presiunile sunt prea multe în același timp”, a spus antreprenorul.
În urmă cu doar câțiva ani, România rivaliza cu Polonia pentru titlul de cea mai dinamică economie din Europa de Est, notează Bloomberg. Dar după ani de politici fiscale generoase, care au afectat finanțele publice, economia țării noastre se confruntă acum cu o ajustare dureroasă.
Situația se complică și din cauza contextul extern, inclusiv tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care au alimentat din nou creșterea prețurilor la energie și au amplificat incertitudinea pentru investitori.
Bugetul și tensiunile din Coaliție
În ultimii doi ani, România a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană, care are 27 de membri, la mai mulți indicatori, subliniază Bloomberg. Are cele mai mari deficite bugetar și comercial, una dintre cele mai ridicate rate ale inflației și unele dintre cele mai mari costuri de împrumut din regiune, comparabile cu cele ale Ungariei.
Clasa politică încearcă acum să găsească soluții pentru reducerea dezechilibrelor și un acord asupra reducerilor de cheltuieli necesare, însă procesul este dificil.
Dezbaterile privind bugetul, înaintea unui vot crucial din Parlament, s-au transformat recent într-un schimb de acuzații și invective între partidele din coaliția de guvernare, alianță considerată fragilă din cauza diferențelor de viziune economică.
Măsurile de austeritate au redus deficitul bugetar, dar au contribuit la contracția economiei de 400 de miliarde de dolari pentru al doilea trimestru consecutiv la sfârșitul anului trecut, a anunțat pe 13 februarie Institutului Național de Statistică.
Obligațiunile românești în dolari au avut printre cele mai slabe performanțe în rândul piețelor emergente la începutul acestei săptămâni. Randamentul titlurilor scadente în 2053 a crescut cu 17 puncte de bază, ajungând la 6,61%, miercuri, după ce a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.
Scăderea cererii afectează firmele
Efectele se văd mai ales în sectorul serviciilor și al consumului. Doar în luna ianuarie, cel puțin 5.000 de firme au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, majoritatea din domeniul serviciilor destinate consumatorilor, potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Sierra Quadrant.
Restaurantul lui Selereanu, situat într-o suburbie a Bucureștiului și care servea burgeri și pizza, alături de preparate locale românești, este una dintre miile de afaceri orientate către consumatori care au dat faliment.
Scăderea cererii interne afectează inclusiv mari companii internaționale. Retailerul francez Carrefour, unul dintre primele lanțuri de supermarketuri străine intrate pe piața românească după căderea regimului comunist, a decis să își vândă operațiunile locale după aproape 25 de ani.
Decizia face parte dintr-o strategie mai amplă de concentrare pe piețele cu performanțe mai bune. Anul trecut, divizia din România a raportat o pierdere netă de 21 de milioane de euro. Gigantul francez de retail a refuzat să comenteze pentru Bloomberg impactul recesiunii.
„Modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum”
De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, produsul intern brut pe cap de locuitor al României a crescut de patru ori. Creșterea a fost însă alimentată în mare măsură de consum, stimulat de majorări salariale în sectorul public și de reduceri de taxe.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat săptămâna aceasta că Guvernul încearcă acum să schimbe acest model economic bazat pe consum.
Planul Executivului este creșterea investițiilor publice la un nivel record de 100 de miliarde de lei, o mare parte din bani urmând să provină din fonduri europene, dacă acestea vor fi absorbite la timp.
„De prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite externe în continuă creștere”, a declarat Nazare.
Acest model fiscal a fost o iluzie a prosperității, erodând fundamentele economice ale țării noastre. Am ales să corectăm această direcție, iar corectarea vine cu costuri de tranziție.
Alexandru Nazare
Premierul Ilie Bolojan trebuie să reducă un deficit bugetar care a depășit 9% din PIB în 2024, în timp ce conduce o coaliție formată din patru partide cu viziuni politice și economice diferite, notează Bloomberg.
Avertismentul economiștilor
Guvernul a majorat taxele pe consum și accizele, reușind să reducă deficitul și chiar să înregistreze un mic excedent bugetar în luna ianuarie, pentru prima dată în ultimii șapte ani.
Totuși, reformele mai dificile, cum ar fi reducerea unor beneficii sociale sau anularea unor scutiri de taxe, provoacă tensiuni atât în interiorul guvernului, cât și în rândul electoratului.
În același timp, partidele de extremă dreapta câștigă teren în sondaje, pe fondul nemulțumirilor economice, notează Bloomberg.
Economiștii avertizează că România riscă să rămână blocată în așa-numita „capcană a veniturilor medii”, situație în care o economie care a crescut rapid datorită forței de muncă ieftine nu reușește să facă saltul către industrii cu valoare adăugată mai mare.
Exemplu din industria auto
Un exemplu vine din industria auto. Marca Dacia,un produs emblematic de export al României, parte a grupului Renault, a reușit să își mențină vânzările în creștere în Europa anul trecut.
Totuși, două dintre noile modele electrice și hibride accesibile ale companiei vor fi produse în Turcia, nu la uzina de la Mioveni, în centrul țării.
Pentru antreprenorii afectați de scăderea consumului, adaptarea devine esențială. Adrian Selăreanu, proprietarul restaurantului care se închide în Capitală, a declarat că are deja un plan de rezervă.
El se va întoarce în domeniul construcțiilor, sperând că va merge bine acest sector pe care l-a părăsit în urmă cu un deceniu, când restaurantul lui era o afacere înfloritoare.
Sursă foto: Dreamstime.com