„Războiul religios” dintre Rusia și România. Scrisoarea cu două fețe ale monedei
În urma evoluțiilor recente și a apariției scrisorii semnate de Mitropolitul Chișinăului și a întregii Moldove, Vladimir, observăm schimbări semnificative în peisajul politic, social și religios al Republicii Moldova. La aproape un an și opt luni de la începerea războiului pe scară largă al Federației Ruse în Ucraina, Moldova și-a redefinit radical poziția în raport cu regimul dictatorial condus de Putin, dar și cu statul agresor Rusia. Până acum instituția bisericii din Moldova, cea subordonată canonic față de Rusia a încercat să evite o confruntare a realității războiului din Ucraina, iar unii preoți subordonați Patriarhiei rusești au continuat să-l pomenească pe unul dintre cei mai mari susținători ai războiului, Patriarhul Chiril al Moscovei și al întregii Rusiei pentru că aceasta este dogma bisericească.
Aparent, „războiul religios” dintre Rusia și România începe să ia o altă întorsătură prin deja celebra scrisoare scrisă de către Mitropolitul Chișinăului și a întregii Moldove, Vladimir către Patriarhul Chiril, care constată că Mitropolia Moldovei pierde teren din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina și aceasta se întâmplă abia acum, la aproape 2 ani de agresiune rusă.
Momentul ales pentru a scrie și apoi publica scrisoarea nu este întâmplător mai ales că zilele acestea, în Ucraina a fost votat proiectul de lege care interzice biserica ortodoxă ucraineană subordonată Moscovei. Prin urmare, mesajul transmis de către Mitropolitul Vladimir trebuie citit în primul rând ca o cerere de acțiune pentru Rusia de a-și intensifica activitatea religioasă în Moldova pentru ca enoriașii cât și preoții să nu mai fie atât de tentați de Mitropolia Basarabiei și România.
Foarte important de menționat este și faptul că scrisoarea a fost publicată de nimeni altul decât de către fostul deputat Vlad Cubreacov, care cunoaștem că are un trecut dubios, fiind mâna dreaptă a agentului Iurie Roșca, dar și în prezent un apropiat al partidului extremist AUR. Faptul că această scrisoare vine tocmai de la el, din start sabotează ideea că această scrisoare vine în sprijinul ideii de a rupe Mitropolia Moldovei de Patriarhia Rusiei. Această conexiune ridică semne de întrebare cu privire la intențiile reale din spatele scrisorii și cui servește aceasta cu adevărat.
Mai mult decât atât, este surprinzător faptul că subordonatul Mitropolitul Vladimir, o persoană foarte apropiată cercurilor de la Moscova își permite să vină cu anumite critici către Patriarhia Rusă și încă nu există un răspuns la acestă scrisoare după mai bine de o lună. Această chestiune poate demonstra și că această scrisoare a fost coordonată cel mai probabil de către cele două structuri (Mitropolia Moldovei și Patriarhia Rusă) și are ca scop, mai mult o vrajbă între enoriașii și preoții din Moldova.
Tot acest conflict la nivel central între Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, afectează în primul rând unitatea religiosa din Moldova și anume conflictele ce apar între enoriași care pot duce la dezbinarea spirituală sau mai grav la nefrecventarea bisericii. În ajun de alegeri locale, unde cunoaștem care este influența unui preot în localitate ar trebui să atragem o atenție deosebită și la doleanțele slujitorilor bisericii pentru că este firesc ca trendul de a sluji sub Mitropolia Basarabiei să fie în creștere având în vedere apropierea tot mai mare de România.
Pentru a înțelege mai bine această scrisoare, trebuie să o citim printre rânduri și mai mult decât atât ar mai fi nevoie să ne dăm seama că aceasta se adresează către două tipuri de public.
În primul rând este vorba despre percepția cetățenilor din Moldova sau mai bine-zis se adresează către enoriașii și preoții din Moldova care sunt tot mai atrași (pe bună dreptate) de Mitropolia Basarabiei subordonată statului român. Se face referire în primul rând la faptul că preoții afiliați României au salarii lunare de 800-900 de euro, asigurare medicală, pensii și scutirea parohiilor de contribuțiile trimestriale, practic cele mai optime condiții pentru un preot să-și facă meseria. Și să nu uităm că în ultima perioadă (argument semnalat și în scrisoare) se atestă o scădere a încrederii populației în biserică, care a ajuns la 63% și care lasă loc pentru mai multă încredere în instituțiile statului.
În al doilea rând, scrisoarea este scrisă pentru autoritățile și lumea ortodoxă rusă. Pentru a trage un semnal de alarmă câ în cazul în care nu vor mai finanța instituția religioasă condusă de Mitropolitul Vladimir, instituția va intra într-un faliment instituțional. Se cere în mod expres o activitate mult mai pronunțată din partea Rusiei (influență politică și resure financiare) pentru ca statul român și Mitropolia Basarabiei să fie oprite din extinderea sa.
Prin urmare, sunt de urmărit evoluțiile imediat următoare, dar și acțiunile întreprinse de Rusia prin intermediul Patriarhiei Ruse. Exemplul Ucrainei, care s-a distanțat de conceptul „ruskii mir” promovat în special de Biserica Rusă, ar trebui să servească drept avertisment pentru cetățenii și autoritățile Republicii Moldova. Este necesară luarea unor măsuri concrete pentru a ne distanța permanent de interesele rusești și pentru a ne apropia nu doar din punct de vedere energetic, cultural și educațional de România, ci și din perspectivă religioasă și socială. O recomandare în acest sens ar fi așteparea momentului oportun pentru ca majoritatea preoților din Moldova să treacă de partea Mitropoliei Basarabiei în mod firesc și dezinteresat. –